Wednesday, April 24, 2019
Lumile de depasit
Lumea se transforma prin timp, si e supusa schimbarilor. Asa a fost dintotdeauna. Lumile din noi, ca si cele dinafara noastra, evolueaza, se duc pe propriile lor traiectorii. Totul e un amestec, din tot, si din toate, ca vine din noi, sau dinafara, e o miscare a universului la care noi, cei de acum, sintem martori. Sigur, am putea fi noi cei de atunci, din viitor, ca sa privim la tot, si sa ne gindim la ce a fost, la ce este, la ce va fi. Asta daca n-am fi mult prea preocupati cu noi cei de acum, si la cum sa facem sa mergem inainte in ciuda atitor piedici sociale. Bun, stiu, nu e o scuza valabila, pentru ca noi, cei de acum ne-am adaptat la lumea asta, si ne continuam existentza cu ce avem. Dar, daca am fi mult prea evoluatzi? Daca am simti ca timpurile de acum chiar nu ne merita, ce facem? Un Beethoven a fost apreciat de societatea aceea, pentru ca s-a suprapus asteptarilor acelea, un Mozart la fel, un Einstein la fel. Cu noi cum ramine, totusi? De ce noi nu putem sa determinam in acelasi fel, societatea? Pentru ca avem suficiente calitatzi, si avem atiiiiiiit de multe de spus, noi de ce nu? Ce ne lipseste? Bun, stiu ca drumul lumii e acela, si ca noi sintem anexe, pentru ca noi vom fi apreciatzi dupa ce ni se va recunoaste, la un anumit moment istoric, sa zic asa. Dar noi avem valori perfect stabile, si care sa fie un reper. De ce nu noi, de ce nu acum? Stiu, asa se intreaba toti, ca de ce nu au successul meritat, fix acum? Poate pentru ca societatea alege ce ii pare ca e suficient de bun pentru drumul ei. Si asta pentru ca ce e trecut e depasit, si ce e prezent trebuie sa fie o evolutie spectaculoasa, altfel iese din tipare..Ori esi fabulos, ori nu existi pur si simplu, iar spectaculosul asta e ce vrem noi ca sa fie..Vrem spectacol in orice, ca ceva care sa ne implineasca suficient de bine fiintza, si imaginatzia. Vrem, si aducem in fatza tot ce ne poate defini, ca sa ne faca sa visam la alte atitea lumi, din care am putea face parte. Pe noi astia de acum, cei care existam ca sa ne construim un viitor imaginat, asa, unul care sa ne depaseasca constringerile si fricile, pentru ca, na, avem atitea de depasit..
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment