Matematic vorbind, un punct nu are nici o dimensiune..E o singularitate, pentru ca exista independent..Un alt punct e la fel, o alta singuratate, si el..Si un segment intre cele doua puncte are o infinitate de puncte.. E simplu..Si infinitatea asta e pentru ca coordonatele oricarui punct pot avea o infinitate de zecimale, dupa virgula..Si totul e perfect adevarat, dupa rigorile perfectiunii..
Si noi, ca oameni, putem fi puncte, pe o harta a universului..Suflete intre care exista infinitatzi de ginduri, trairi, sentimente..
Ce frumos e sa simtim ca uneori, dincolo de toate infinitatzile care ne separa mai apar sentimente ca ne putem conecta..
Sintem in umbrele sperantelor..Ne mai cautam printre toate, si ceilalti..
No comments:
Post a Comment