Albastru

Vacanta e vremea eliberarilor de toate..E timpul nostru, acordat sufletului, in care dormim cit vrem, mincam cit, si unde apucam, si ne traim totul asa cum simtim, fara nici un fel de prestabiliri..
Am visat demult la o vacanta in Grecia..Si am ramas cu visul, doar, pentru ca fizic, nu am ajuns acolo..Dar mi-am imaginat cum ar fi fost sa vad tinutul acela insorit de pe malurile Marii Egee..Plajele cu nisip fierbinte si moale, apele acelea de un albastru fantastic, peisajele cu stinci care isi arunca parca ultimele sperantze inainte de a se prabusi in nemarginirea aceea albastra a valurilor..Fiintele colorate care apareau de nicaieri etalind acelasi dans hipnotic pe care il faceau de atitea mii de ani, de cind a inceput istoria..Lichidul acela pur si sarat in care parca se dizolvase cerul..Si oamenii..Zimbind si imbiindu-ne, parca, sa ne construim mici fericiri originale, ce doar aici ar putea exista..
Grecia e visul inalt, coborit printre muritori, parca..Un dar al zeilor, si al dorintelor noastre profunde de a redeveni ce ne-am dorit dintotdeauna..Grecia cea efemera ca iluziile, si atit de reala ca maslinii si portocalii.. Cu gust de uzo, si arome de fericire dinamica, ca dansurile impreunate in ritmurile misterioase ale istoriei..
Mi-e dor de ruinile civilizatiilor..Mi-e dor sa simt ca sint, si ca ma pot conecta cu gindurile oamenilor care au inceput sa construiasca cu atita truda, inceputurile..Mi-e dor sa traiesc o viata doar a mea, si pe care inca nu am stiut-o, si in care sa ma regasesc..
Acolo sint toate legendele mele nespuse..In Grecia pe care mi-am imaginat-o doar eu, cea pe care o comparam cu o femeie cu ochii ca marea, si care m-a iubit mai mult decit orice..Asa cum am iubit-o si eu, de departe..
Am in singe amintirile unor colonisti ce au debarcat demult, in locuri nestiute..Si care au adus cu ei dorul de locurile pline de soare, si de curaj nebun, de a cuceri lumile posibile si nestiute, si de a le inconjura cu o iubire ce venea firesc din fiintza lor proprie, si din acel albastru pur de inceput de adevaruri..
Ma mai gindesc la toate..Am trecut peste istorii ca un aviator care a zburat pe deasupra timpurilor..Am calatorit dincolo de toate cele imaginate..Si am aterizat intotdeauna pe un aeroport aflat undeva pe o margine de lume ce avea aproape o plaja, si o mare de neuitat..
Am ramas la fel..Eu, si marea..Pierdut in albastru..Ma simt la fel de singur, si la fel de eliberat, de toate..