Wednesday, October 2, 2019

Complicat de gasit simplul



Am revazut ultimele 4 filme cu Bond, cu Daniel Craig. Fata de cele dinainte sint mult mai directo-brutalo-exagerate, asta clar, ca nici copiii semi-analfabeti nu mai cred in chestii umflate in halul asta. Dar filmele sint spectaculoase, si au ceva care te face sa vrei sa le vezi, ca simti ca nu pierzi timpul degeaba. Si sint mai realisto-prelucrate, ca personajul pare ca e mai de-al nostru, nu doar un actor care simuleaza ca e agent secret. Si e si mai socant, ca scenele de izbesc, simti parca durerea loviturilor alea. Sint trucuri cinematografice, dar de efect, plus ca imaginile se schimba mai repede, ca sa faca scena dinamica, si miscarile sint pe tot ecranul, mari, fetzele, la fel, are, cum spuneam, o fortza a miscarilor in el, care ii da mai mult spectaculos ca inainte. Si Craig are si o arogantza imperiala in el, si vina, nerv, care il fac mai special. Na, ultimele 2 Bonduri au facut bani frumosi, chit ca s-a si investit in ele, pai na, cam asta vrea lumea sa vada, si seria are success tocmai ca a mers pe retetele care l-au facut de success. In Bond 25, cel cu nume atit de stupid ca il uit, villain-ul e tipul care l-a jucat pe Mercury in filmul despre Queen, care pe multi i-a impresionat, eu nu l-am vazut ca nu as fi avut pentru ce, ca Mercury era el foarte spectaculos si dinamic, si era greu sa fie jucat de un actor care nu ar fi avut temperamentul lui, ca na, simteai diferentza. In fine, multe de zis, ca fiecare scena Bond merge discutata, si analizata din n puncte de vedere. Sint actori noi, Moneypenny e fistichie si fishneatza, iar Q e un tinerel caruia iti vine sa-i pui piedica pe strada, asta ca sa ii arate ca pe caractere mai complexe, cu calitati si slabiciuni/defecte, probabil. E bine. Apoi am mai vazut niste filme din seria Poirot, cu Peter Ustinov, si ma gindeam la cartile Agathei Christie, de ce oare sint de un asa success, ea fiind cea mai vinduta autoare, ca vinzari a doua dupa biblie? Ce o face atit de cumparata de oameni? Ca si cartile ei merg tot pe retzeta: o crima, un numar de suspecti cu alibiuri, tot felul de detalii care sa ii faca pe toti suspecti, ca, in final, sa iasa rezolvarea problemei, care e neasteptata, cumva. Sigur, e un show al imaginatiei o carte a ei, dar au mai scris multi carti cu detectivi ca Sherlock Holmes, Maigret, Sfintul, etcetc, cu tot felul de situatii, si cazuri. Acuma cu Bond e altceva, ca el e si detectiv, si om de actiune, si agent secret, si amant, sofer/pilot/tragator de elita care se descurca cu absolut orice, si oricine. Si are si personalitate, ca-si neglijeaza ordinele sefilor, cind vrea el sa-si faca datoria, si sa anihileze pe villain, cu tot cu armatele lui. Bine, filmele astea sint bune de vazut, si trait, mai putin de discutat, cum fac eu acuma, dar zic astea pentru ca ele au o calitate, stimuleaza imaginatia, si aici zic de imaginatia pozitiva, la oamenii pozitivi, ca la aia rai le da idei de facut rele, clar, dar iti arata niste chestii noi, legate de corpul fizic, de substantze diverse, de psihologie, etc. Partea nasoala e ca e cu crime, si asta te cam face sa te delimitezi de atrocitatzi, ca nu te poti pune in locul criminalului absolut deloc, dar il vezi, e acolo, si a facut ce a facut. Asta te poate invata cit de rai sint unii, cum isi ticluiesc mizeriile, si cam ce ai putea face ca sa-i contracarezi, mai ales ca detectivii sint buni analisti, si oameni reali si ei, cu calitati incontestabile, dar si defecte, care fac sa ti-i apropii. Sint curios cum va evolua stilul asta de literatura, ca e greu de banuit ce s-ar putea inventa nou, si interesant, daca deja s-au scris atitea, si totul a devenit ultra-cunoscut. Na, micile celule gri vor gasi ele ceva, vorba lui Poirot. Lumea inventeaza continuu, pentru entertainment. Ar fi fun sa apara o literatura de cum inventeaza inginerii-inventatori tot felul de masinarii care sa ne faca viata mai buna. Asta apropo si de proiectul meu, cu care ma tot aflu in contact, ca pare ca ma ia la misto, pina sa-i aflu toate solutiile, ca ma fac si eu un mic detectiv de cautat variante functionale. Ca ele exista, da-s mai ascunse, si trebe ceva efort ca sa le dibui. Si nu e complicat, ca solutiile cele mai adevarate sint cele simple, dar asta face treaba mai laborioasa, ca e complicat sa gasesti ceva simplu, asta a fost de cind lumea.

No comments:

Post a Comment