Sunday, October 27, 2019

Acumulari cantitative



E ceva. Ceva, care e diferit de altceva, clar, ca daca era altceva din start il denumeam direct altceva, si nu ceva. Dar asta nu inseamna ca ceva nu se poate transforma in altceva. Adica face un schimb de ceva, ca sa devina altceva. E limpede. Se poate si viciversa, ca altceva sa devina ceva. Sau sa redevina ceva, daca mai demult a fost ceva. Daca nu, nu, vorba filosofului. Tre'sa fie simple lucrurile, ca in stiintze. Ca cica ce e adinc e simplu. Invers nu e, ca poate fi simplu, dar sa fie o idiotzenie. Am vazut multe cazuri. Si eu vreau sa scriu adinc, si simplu. E cam greu, ca nush' daca e citibil. Ca nu vreau sa risc sa devin abscons. Vreau sa fiu direct, si la obiect. Bine, nu ca m-ar pasiona sa vreau un success fulminant. Ar fi bun, totusi. Asa ca sa ma confirme. Am glumit. Nu ma pasioneaza notorietatea in lumea asta sa-i zic efervescenta. Pentru ca pierzi linistea, si echilibrul, ca e nebuneala.. Mai bine o viata simpla si modesta, fara exagerari, sau electro-socuri, ca cauzeaza. Simplul e ideal, ca e ne-complicat, si te lasa liber sa te concentrezi la ce vrei tu. Asa, dar de la ce plecasem, ca m-am luat cu teoria chibritului. Am mai vazut o gramada de chestii pe net. Una cu, zice Elon Musk, o baterie care va fi scoasa curind, care sa asigure unei masini Tesla, sau unui camion Tesla, sau unei tesle Tesla (hahaha) un drum de un milion de mile, adica mai mult de un milion de km. Pare sci-fi, dar mai stii? E posibil. Si ma gindeam ca, cu asta a facut praf concurentza, desi cica au facut publica constructia bateriei, si are si patentul pe ea. Acuma probabil ca nu dadea informatziile asa ca idiotul, ca sigur sint niste chichitze technice multe acolo, si el poate vrea sa vinda patentul cu sume babane, si altora. Sau poate, dupa ce vinde bateria, se apuca de masini zburatoare autonome, ca cica cam acolo e batalia, ca pe sosele e mai greu sa mergi de aglomeratzie. In fine, treaba lui, ca-s banii lui multi. E ok. Pe urma am mai citit despre dinozauri, si extinctiile speciilor. Pai, prin mutatii genetice apar specii noi tot timpul, si alea vechi si neadaptabile dispar continuu. La extinctii dispar brusc multe specii, asta face diferentza. Ma rog, daca ar conta sa stim asta, da e un fenomen repetat in istorie. Am mai citit de Egiputl antic, de perioada intermediara intre regatul vechi, si cel mediu (cam 4100 de ani in urma), in care a fost nasol, mai bine de o suta si ceva de ani de haos, lupte pentru putere, saracie, batalia intre Egiptul de Jos, si Egiptul de Sus (raportat la Nil, jos, si sus), si, intr-un tirziu ele s-au unit intr-un Egipt, si a inceput Imperiul de mijloc, iar cu prosperitate. Piramilede de la Giza, si Sfinxul au fost facute in regatul vechi, acu' 4500 de ani. E buna istoria, ca inveti din ea psihologie, si cum gindeste, si actioneaza omul, care e fix la fel cu cel de acum 5000 de ani, doar technologia, si cunoasterea e diferita. Apoi m-am mai uitat la citeva videouri din Cosmos-ul lui Sagan, despre stele, evolutia lor, roiuri de obiecte cosmice cum sint galaxiile, care si ele pot sa se invirta una in jurul alteia, sau sa se "ciocneasca" si sa-si modifice forma (de fapt galaxiile nu se ciocnesc, pentru ca ele sint roiuri, si pot trece unele prin altele fara ca sa se ciocneasca si obiectele din ele), roiurile de galaxii, clusterele, super-roiurile, super-clustere, etc. M-a interesat si primele fiintze cind au aparut, cica destul de repede, daca pamintul are 4 si ceva miliarde de ani, viata e posibil sa fi aparut cam la 500 milioane, sau 1 miliard de ani dupa pamint, estimativ, evident, ca cine stie daca descoperirile unor celule pietrificate sint realmente ale celor mai vechi celule aparute, ca, na, se mai pierd pe drum informatzii, ca natura recicleaza. Si asta e fabulos, cum din materie amorfa, chiar daca e organica, sa apara fiintza vie, dar cica asta e datorita oceanului, ca in apa s-au legat-dezlegat mai usor legaturile chimice intre moleculele existente, si s-au complexat pina a iesit ADN-ul, care a continut toata informatia genetica necesara, si a inceput evolutzia. La fiintzele complexe ca noi, din ce am inteles, ADN-ul continut in fiecare celula a noastra e o molecula in dublu helix (2 spirale legate) lunga de doi metri!!!!!! Pai sa tot fie acolo informatzie. Daca am descoperi cum functioneaza exact am putea construi absolut orice fiintza, dar e enorm, poate cu computerele cuantice sa facem asa ceva, dar asta va dura citeva mii de ani, cred, e complicat cite combinatii pot exista, si cum pot afecta fiecare, sau pe grupuri, toata fiintza rezultata. Eu ce spun acum e  conform cu un punct de vedere ingineresc, dar realitatea e ceva ce depaseste cu mult ce stiu, ca nu-s biolog, si nu pot judeca cunoscind multe din domeniu. Asa. M-am mai uitat la ceva din cuantica, dezintegrarea nucleului unui atom de substantza radioactiva, in mai multe "nuclee" din protoni sau neutroni, fenomen care genereaza emisii alfa, beta, sau gama, si la cum sint electronii, ca cica sint intr-un nor cu anumite forme (de fapt in mai multi nori), dar nu apar concret, precis ca particula-unda (nu e doar particula, ca se comporta ciudat, de asta e asocierea cu unda), ci sint asa, peste tot in norul ala, sau na, asta asa am inteles-o ca n-am stat sa caut detalii. Intre elctroni si protonii din nucleu e o forta electromagnetica, care ii tine impreuna, iar intre protoni si neutronii din nucleu e o fortza numita "tare", care e mai tare ca fortza electromagnetica pe distantze mici, altfel protonii din nucleu s-ar respinge, si nucleul n-ar putea exista. Ce e curios, de ce electronii nu sint atrasi cu totul in nucleu? Sau e ca la satelitzi, se misca repede, si fortza centrifuga ii trage spre exterior (asta la o aproximare grobiana cu realitatea macro, ca in micro sint alte legi)? Astea-s intrebari de idiot, evident, ca n-am studiat in detaliu, doar asa, cit sa inteleg fenomenul. Eu asa procedez, inginereste, am o scuza, hahaha. De fapt asa e sanatos sa functioneze cunoasterea, folosind elementele esentziale, parametri sa-i numim, cautam sa vedem cum functioneaza sistemul, iar detaliile le lasam, deocamdata. Asta am invatat-o tot timpul, si am aplicat-o tot timpul, e general valabila pentru lumea palpabila. Bun, ce am mai citit? Mai multe, dar nu le am delimitate, au intrat informatiile in memorie. Am vazut un film, Our Souls at Night, cu Jane Fonda, si Robert Redford, despre un amor intre doi tipi la 80 de ani, si ma gindeam ca uite, asa am sa fiu si eu, daca apuc virsta aia, si o sa stau cu spectrul mortzii care ma pindeste. Ce naiba o sa fac? O sa-mi traiesc viata, si o sa uit de probleme, ca sa nu ma apuce depresia. Ca doar n-o sa las ca asta sa ma obsedeze, asa cum fac toti. Si cind vine moartea, vine, ca nu poti sa impiedici asta, ca n-au putut-o altii cu mult mai bogati, si cind vine, zici ca ce fericit esti ca ai trait asa cum ai simtit, si nu ti-ai pierdut timpul tau pretios cu porcarii inutile. Cica multi regreta ca nu au facut anumite chestii, cind li se apropie sfirsitul, si nu vreau sa mi se intimple, de asta caut sa mai experimentez cit mai mult, cit timp mai am de trait. Ma uitam ca Olivia Newton-John are cancer in faza 4, cred ca are dureri mari in corp, si ma gindeam, ca la asa ceva mai bine fac o sinucidere asistata, sau gasesc eu o metoda sa-mi fac felul, ca sa nu ma chinui. Ma rog, nu e de scris despre asta, dar te gindesti, ca om esti, si, daca te simti suficient de stabil, rezolvi o problema a ta, ca si daca traiesti nefericit asa, in nesimtzire, e o aiureala. Cred ca doar cunoasterea iti da un sens, si metode, ca sa continui, pentru ca e legata de realitate. Ar mai fi ceva, cred ca inainte sa mor o sa incerc si ceva substantze, ca sa vad ce am pierdut, ca n-am luat in viata mea asa ceva, poate am o revelatzie, hahaha, desi nu prea cred. Alcoolul e, deocamdata cel mai valabil, in cantitatzi moderate, atita cit sa iti dea senzatzia de detasare de realul celorlaltzi. Si mai sint multe de spus, dar daca ma apuc sa le toc marunt ma gindesc ca imi ia vreo mie de ani. PS Cum zicea cineva, am uitat intentzionat cine, hahaha,  ca: Viatza e prea scurta sa ne-o pierdem cu banalitatzi, ca sint deja destui care fac asta, si moda a trecut. Si noi raminem ca noi, conformi, si cautam, ca altfel ne-am plictisi.

No comments:

Post a Comment