Vieti traite

Lumile s-au calmat, acum s-au asezat in sir indian si merg disciplinat, de parca ar fi barci pe Dunare..Intunericul a ramas la fel de gol imprejur..Trebuie sa-mi revin la mine , cel care alerga demult pe cimpiile fericirilor..Sau poate nu, poate e mai bine sa ramin in starile de acum, si sa le traiesc la fel de intens si firesc, ca inainte..Ca asa cica se traieste, pe momente, ca e bine, sau rau, cica extazul e ascuns in constiinta capacitatilor tale de a-si trai orice stare ca pe o fericire..Adica sa fii constient, rational, si sublim emotional-pasionat in orice..Sau asta e o stare particulara de fericire, una activa, in care te modelezi continuu..Bine, mai treci si prin stari de fericire din aia in care te lasi condus doar de extaz, dar atunci fericirea are doar o dimensiune, si e statica..Na, sint miliarde de feluri de fericiri, totul e sa vezi care din ele se potriveste momentului, iar secretul e sa stii sa alegi..Sau poate ca alegi instinctiv tot timpul, si traiesti cit poti de bine ce ai de trait, in mod firesc, iar exteriorizarile sau interiorizarile sint doar un fel de efect secundar..Pentru ca fiecare isi are valorile lui proprii, si viata si-o construieste fiecare in conformitate cu ele..Si, practic, cam orice poate deveni o fericire daca e bine modelat dupa stilul tau, si durerile, si neimplinirile, si reusitele, etc..Ma enerveaza ca lumea priveste simplist ideea asta a fericirilor, de ca si cum toti am fi identici, si toti am cauta sa ne idiotizam intr-o blegeala statica traita intr-un anume context, ca sa fim fericiti..Sigur, ai fi fericit sa fii pe o plaja tropicala, inconjurat de lucruri imbietoare, dar asta te plictiseste al naibii de repede, pentru ca mintea e obligata sa shomeze, si asta e complet stupid, ca te duce rapid spre depresie..Si multi idioti vad reusita in multi bani..Asta ca sa ce? Ca sa demonstrezi altora mai idioti ca tu ai un success de duzina? Nu ma compar cu aia care stiu sa se imbogateasca, pentru ca ei vor vedea (de asta sint sigur, ca e demonstrat statistic) ca, atunci cind li se apropie sfirsitul, ca au alergat dupa iluzii..Banii nu sint un scop..Sigur, daca ai multi e bine, ca poti sa-ti satisfaci dorintele, dar asta e la fel de inselator..Banii sint un mijloc..Daca ii poti dobindi e bine, daca nu, la fel, totul e sa mergi tu pe drumul tau cit poti de bine, si sa te transformi in ceva mai bun..Stiu ca si asta suna a un super-cliseu, dar e adevarat, pentru ca, pina la urma, tu te conduci singur pe drumul vietii, si tu decizi ce sa faci, cum sa faci, su cine te imprietenesti, ca sa realizezi reusitele care sa te motiveze in continuare..Nu e greu..Totul e sa fii calm, si rational, si sa nu te grabesti, pentru ca, na, graba strica treaba.. Sa gindesti bine tot, si sa analizezi, sa testezi, sa faci de asa natura ca proiectele din mintea ta sa le poti realiza cit se poate de bine..Si restul, sa fie cum o fi, ca, na, nu toate ies asa cum am vrea, pentru ca intervin un milion de factori externi..Dar viata noastra depinde in mare masura doar de noi, asta e sigur..