Vine toamna..Alearga pe strazi ritmuri care la intersectii se combina..Vin frunzele, pe rind, sa se alature la hora trecerilor, si vine si vintul sa le plimbe spatziile, si sa le sporeasca entuziasmul..Vin regretele, si melancoliile in sir indian, ca sa ne umple iar trotuarele, si vin ploile sa ne ude trairile cele verzi si neajutorate. Vin toate, peste noi, gramada, sa ne readuca in suflet starile uitate..Am fost, si am ajuns..Am strabatut vara cu energia termica a razelor, si acum ne mai hodinim oasele, ca sa fim in forma cind incep toate festivitatzile astea colorate..O sa ne facem haine de frunze, ca sa fim asortati cu covorul, copacii, si unele nostalgii.. Ne pregatim ca sa fim altii, desi stim, ca, in fond, sintem aceiasi..Aceiasi, care au pretins, mai demult, ca pot fi prieteni cu vara cea optimista..Ne-am adaptat, si noi, ca sa stim ca mai putem visa la ceva..Am iesit din spiralele verii, si am inceput drumul spre o alta devenire..Pentru ca viata ne-a aratat ca pe cer mai exista puncte fixe..
Ieri am trecut prin parcul verde..Am privit totul cu o incintare speciala, pentru ca am simtit ca si parcul ma privea, si ma studia, cum sint, acuma, la inceput de toamna..Si parca ne-am inteles din priviri..A fost ca o lectie de viata, pe care ne-am aratat-o reciproc..Ca sa invatam ceva, acum, din toate..Am ramas singur, sa astept, asa ca umbrele care nu mai parasesc locurile..Asta in timp ce, imprejur, toate devin variante a ce au fost..Mai vad doar razele din celelalte priviri..Raze care devin mate, si care au, la rindul lor, umbre..
No comments:
Post a Comment