Risipiri

Povestile de iubire din filme ma pun in inferioritate..Pentru ca sint toate cu mult mai bune decit mi s-ar putea intimpla mie, desi tot timpul vreau sa cred ca nu e asa..Si mi-e ciuda, pentru ca simt ca eu le merit, mai mult ca oricine..Pentru ca am in mine toate pasiunile si capacitatile..Impreuna cu toate defectele imaginabile..
Stiu ca totul e delicat intr-o iubire, si ca trebuie sa fiu un artist al detaliilor..Si fac eforturi uriase in toate incercarile mele, ma chinui cu toata fiintza..Poate ca propriile defecte se opun la tot travaliul asta, sau poate fiintza mea profunda reactioneaza de fiecare data cind o iubire posibila nu e pe o traiectorie dorita..
Sint complicat..Sint poate mai complicat decit o fiintza medie, nu stiu..Si celelalte fiintze sint complicate.. De asta poate e greu sa construiesti o iubire, pentru ca sufletele nu sint atit de stabile cit sa fie incadrabile in vreo ecuatie posibila..
Avem multe singuratatzi in noi, si ele ne lucreaza pe ascuns, ne mai trag inapoi cind se simt tradate.. Mai luptam cu ele cind ne mai facem unele planuri, dar realizam ca e un drum lung si greu ca sa incercam sa le facem sa coopereze pentru o iubire posibila..Si asta cere energie multa, si ne consuma, ca sa realizam, ca, dupa un timp sintem extenuatzi dupa o lupta cu noi insine..Prea extenuati ca sa mai incercam o concordie care sa ne ajute sa ne apropiem  de o iubire..
Cind avem norocul sa ne echilibram, ne dam drumul energiilor in cautari..Si cautam, iar si iar, pina obosim, si abandonam..Apoi cautam justificari, ca sa ne eliberam de nereusite..Si asta ramine ca reper..Pina reusim sa ne refacem fiintzele risipite..