Lumile sint conforme cu ele insele, si au autonomia proprie, data de propria posibilitate de a fi complet independente..Ele exista ca universuri proprii, si stabile, si doar ele aleg daca se vor deplasa in spatiu autonom si auto-propulsate, sau vor deveni sateliti la alte lumi la fel de autonome..Universul e deschis si liber, iar lumile profita de asta..Noi sintem la fel de liberi, asa ca lumile..Doar ca nu la fel de autonomi, pentru ca avem nevoie de lumi..Si ne conformam propriilor dorinte-spirite-necesitati din noi, devenind parte din lumi.. Uneori mai construim noi insine lumi posibile in paralel, dar asta doar ca sa demonstram ca avem o super-personalitate foarte puternica, lumi care rezista un timp..
Lumile cele independente sint infinite, si ele sint, intr-un fel, asa ca universul, indiferente..Si asta e coplesitor pentru fiintze ca noi..Dar il acceptam, cumva, incercind sa ne depasim conditia..
Lumea e un amestec de lumi, care mai de care mai diferite, si mai colorate..Si noi traim imprumutind culori, si imaginind cum sintem, cum am fi, cum am putea fi, sau am fi putut fi daca ni s-ar permite sa ne asociem culorile cu ale lumilor..Si asta ne da o sperantza uriasa, aproape infinita, ca sa semene cu idealurile infinite pe care ni le facem cind simtim ca sintem parte din lumi..Noi sintem identici, si vom ramine asa tot timpul, cit vom avea curajul sa fim aceiasi cu reflexiile din acea oglinda a lumilor..Printre reflexiile celorlalti..
No comments:
Post a Comment