Asteptari

Linistile si nelinistile se aduna in curbe paralele..Stau in asteptare pe linga curba destinului..Se privesc atent, apoi ramin nemiscate..Vor intra pe rind in actiune..Pina atunci mai observa intunericul, stelele, si oamenii..
Galaxia s-a mai rotit un pic..Lumile pare ca s-au agatat de bratele spirale si s-au lasat purtate de miscare, ca intr-un carusel cosmic..Spatiul s-a destins, si a lasat timpul sa-l umple cu fluid..E o trecere calma, spre un viitor schimbator..
Uneori uit cine sint, desi toate incearca sa ma traga, sau sa ma impinga..Uit pentru ca vreau asa, pentru ca imi gasesc in uitare o mica fericire..Am ales asa, pentru ca e mai bine sa uit, decit sa-mi amintesc, si pentru ca ma simt mai limpede sa o iau pe alte drumuri noi si neincercate..Mi se mai intimpla sa-mi mai amintesc un timp despre alte timpuri, dar fac iar exercitiul uitarii, si incerc iar o fericire noua..
Linistile si nelinistile se urmeaza unele pe altele in siruri nedeterminate..Vin si pleaca indiferente..Ramin un timp alaturi de noi, si ne parasesc exact atunci cind ne-am obisnuit cu ele..Se joaca cu noi, fara sa ne cunoasca..Iar noi raminem in mijlocul tuturor transformarilor astea singuri, ca niste calatori in asteptare, pe un peron gol, intr-o gara a unor margini de lumi..Care stiu doar sa se bucure, sau intristeze atunci cind un tren vine, sau pleaca..