Un drum inainte

Avem in noi toate componentele lumilor, mai de demult, sau mai de acuma..Toate abisurile traite, profunzimile simtite, sau inaltimile visate..Sintem mozaicuri in miniatura a ce exista..Asa, simplu..
Uneori drumurile mi se par imposibile, atit de imposibile ca mintea mea le refuza, si ele dispar pur si simplu din mine, desi ele continua sa existe, acolo..Alteori alte drumuri sint atit de frumoase, si de incitante, ca ma fac sa visez la ele iar, si iar, chiar daca nu sint realizabile, dar ramin, ca sa ma faca sa sper ca, odata, chiar as putea sa merg sa le vizitez, si asta imi da sperantza aia fundamentala a fiintei, ca eu chiar pot orice..
Adincimile si inaltimile sint impreuna, si la fel de accesibile, atunci cind simtim ca putem..
La ultimul job am avut un fel de soc psihic, nu pentru ca nu l-am putut face, dimpotriva, ci pentru ca ala care facea jobul nu eram eu, ci altcineva care arata exact ca mine, dar transformat..Era o alta fiinta, pe cu totul alte coordonate..Un alt om, atit de diferit..Si atit de la fel..Hmm, eu, cu tot, ca si cind eram dedublat ca sa exist intr-o alta forma, dezasamblat si recompus..
Acuma ca am rezistat e un beneficiu al meu..Lumii oricum nu-i pasa, ea are drumul ei continuu..Eu am ramas in picioare ca sa ma mai gindesc la toate..Si, am si slabit mult, am aproape un fizic de sportiv, hahaha..Eu, ala de era omul lipit de scaun, si de computer..Maaa rog, e un fel de a spune asa, despre toate..
Cind a uit in oglinda imi vad aceeasi fatza..Arat identic cu cel de ieri..E nostim, desi, cumva, eu cel de ieri sint cam total  transformat fata de cel de azi..Pentru ca azi am alta energie, alt impuls dinauntru, si alte variante de a fi..Ce inseamna lumea, oho, si cite suturi in cur ce drum mare iti deschid..
Te mai vad, te mai aud verde cruuuuud..Esti marea mea varianta de a fi..Ca de aia am pus ca fundal un verde al sperantzelor uriase..
Vezi tu, complicatul asta de zi cu zi il putem sparge in citeva simplificari, ca sa le putem aborda stiintific.. Si le analizam, le vedem cu toate elementele si legaturile dintre ele, dupa care procedam la o reconstructie ulterioara..Asa..Pac-pac, e simplu si direct..Ne manifestam ca si cind lumea ar fi terenul nostru de joaca.. Ca si cind noi am fi construit tot, cu toate detaliile, si acum doar adaugam ceva, care sa faca totul sa mearga mai bine ca inainte..
Totul e sa fim calmi, si entuziasti..Si stabili in ce simtim..Si, ce veni, sa vina, pentru ca stim ca putem fi mai mult decit ne cere socialul chiar in momentul asta..
Un clasic spunea, citez: "Sa-i fut pe toti", si ce bine era cind simteam si noi, ca el..Ca, na, asta ne dadea atita energie cit sa-i pe toti, si sa mergem cu elan, suuuus, spre idealurile proprii..