Neverending story

Povestea asta cu revolutia romaneasca e una fara sfirsit, asa pare..Pentru ca in fiecare decembrie se discuta, iar, si iar, se pun aceleasi intrebari, se refac scenariile trecutului ca intr-un deja vu..Aceleasi lucruri repetate, dupa care vin sarbatorile, mincare, beutura, si se uita tot pina in urmatorul decembrie..Na..
Stiu ca istoria tarisoarei arata ca noi am fost o tara buna de jumulit, de prostit, si de lasat in bezna, ca sa.. Acuma, de cind sintem liberi pare ca avem timp sa gindim la tot, si sa intelegem cite ceva..Ma rog, ar fi bine ca sa putem sa reflectam la tot, si sa putem pleca inainte pe un drum adevarat, ca azi traim, totusi, in alta lume..
Dar, sa revenim la amintiri..In 22 dec eram pe holul blocului, fumam, si discutam cu doi vecini, despre cite.. Eram veseli, cum eram tot timpul..Cind, un vecin ne-a zis ca, mai pe tv e o chestie..Am mers la el sa vedem ce poate fi..Stiam ca la Timisoara se intimplasera atitea, ascultasem pe Europa Libera, si la facultate ne chemasera la o sedinta in care ni se spunea ca forte reactionare, etc..Si, am vazut la tv, cum, se pare ca Ceashca fugise, si ca poporul a luat puterea..Era absolut incredibil..Sa traim noi o revolutie pe viu.. In zilele alea am iesit pe strazi, am fraternizat, am ris, am plins, incercind sa inteleg ce traiesc..A fost atita prietenie si vis visat cum nu am crezut..Era o fericire peste tot, ca intr-un basm, aproape..Se vorbea, se arata, se zimbea si ridea cit sa acopere toate umbrele anilor aia atit de intunecati..Eram in sfirsit, liberi..Iti dai seama?
Nimeni nu ar fi crezut vreodata, asta, sa pice animalul ala de dictator..Era in aer o uimire sincera, si o fericire ca vom trai altfel..Ne uitam unii la altii cu altfel de ochi..Stiam ca sintem martori la ceva nemaivazut..Si continuam sa cintam cintece care sa deschida drumuri noi pentru lumea in care crescusem..
Ma gindeam si acum, ca ce s-a intimplat in decembrie 89 a fost firesc, pentru ca lumea avea nevoie de o schimbare fundamentala..Ceva care sa ne aduca pe coordonatele firesti ale vremurilor..
Si azi ma mai gindesc la ce a fost atunci..Am fost martori la o explozie a istoriei..Si avem si acum amintirile care sa povesteasca tuturor locuri si intimplari de inceput de lume..
Noi, ca ei, sintem ce am fost si ce inca sintem, ca martori ai unor evenimente ce vor ramine, in timp, ca sa ne arate cum ni se pot combina fericirile si nefericirile, atit de impreuna..