Spuneam, cindva, despre lumile trecuturilor..Despre cum a fost, atunci..Si zic asa pentru ca am revazut filmele dlui Chaplin..Ce mirare, uimire, si incintare..Ce vibratie de suflete, si trairi..Ce placere sa te identifici cu oameni, ca noi..Oameni care, acuma, nu mai sint..
Am revazut luminile orasului..Ce frumos, ce incintare, ce intoarcere la amintirile tineretii..Ce oameni frumosi, cit deliciu al vietii..Ce trairi, ce frumusete a unor timpuri..
Bine, stiu ca sint abordari ale vietii noastre moderne mai bune decit filmele de la inceput..E firesc..Acum sint multe, si mai bine facute..Dar, cumva, nu stiu, diferite..
E un film, se cheama Big, cu Tom Hanks, in care un pusti isi doreste sa devina matur, si i se intimpla, in mod magic..Si care traieste viata asta noua, in care cauta sa se adapteze, si, in care nu reuseste..O viata in care are si o poveste irezistibila, de dragoste..Si, dupa care, se reintoarce la propria copilarie..Tot prin magie..
Nu stiu, ma gindesc la atitea filme care mi-au marcat adolescenta..Ce clipe..Cite variante de vieti pe care le-am trait atunci..Cite visuri..Cite sperante..
Cred ca am trait atit de multe vieti, cu toate filmele pe care le-am vazut..Cred ca sintem copiii lumilor create, demult, pe celuloid..Pentru ca visam atit de usor, si ne imaginam atit de multe..
Thursday, October 24, 2013
Wednesday, October 23, 2013
Privirile Condorului
Cred ca am un mare defect..Unul urias, si care m-a facut sa pierd foarte multe in viata, recunosc..Sint idealist.. Asa m-am construit eu pe mine, avind in spate o anumita educatie, un anumit set de valori, anumite experiente..Asta sint, si nu ma pot schimba, orice va fi sa mi se intimple..Nu am cautat cistiguri ieftine, si nu m-am lasat condus pe drumuri care nu mi-au fost conforme..Sint eu insumi, si mi-am asumat asta de cind am inceput sa inteleg cum functioneaza lumea..In fine..Am multe defecte, si unele calitati, si, prin tot ce fac, incerc sa-mi urmez drumul meu, inainte..
Am vazut, in viata, atit de multe, am trait atit de multe, ca, daca as muri miine, nu mi-ar parea rau, sincer.. Pentru ca am experimentat ce mi-am dorit..Si mi-am revazut valorile, asa cum am crezut..Am trait ca un condor, care a zburat deasupra atit de multor lumi, si, care, impacat cu sine, se poate aseza linistit, pe o stinca, doar ca sa mediteze la tot..Sint impacat cu tot..Cu ce am stiut ca lumea este..Ma simt eliberat de tot ce a insemnat constringeri ale unor trecuturi ce mi-au fost date..
Acum mai privesc imprejur..Si ma mai gindesc, inca, la cite explorari mai am access..Pentru ca stii si tu, energiile mele sint atit de infinite..Si mai am, inca, atitea lumi de cercetat..
Am vazut, in viata, atit de multe, am trait atit de multe, ca, daca as muri miine, nu mi-ar parea rau, sincer.. Pentru ca am experimentat ce mi-am dorit..Si mi-am revazut valorile, asa cum am crezut..Am trait ca un condor, care a zburat deasupra atit de multor lumi, si, care, impacat cu sine, se poate aseza linistit, pe o stinca, doar ca sa mediteze la tot..Sint impacat cu tot..Cu ce am stiut ca lumea este..Ma simt eliberat de tot ce a insemnat constringeri ale unor trecuturi ce mi-au fost date..
Acum mai privesc imprejur..Si ma mai gindesc, inca, la cite explorari mai am access..Pentru ca stii si tu, energiile mele sint atit de infinite..Si mai am, inca, atitea lumi de cercetat..
Lumi inspirationale
Am stat mult, si m-am gindit, cum incerc intotdeauna, inainte sa scriu un post..Si am spus ca e bine sa ma intreb si intr-un post, asa cum m-am intrebat, de multe ori, cind ma gindeam la tot felul de lucruri..Ce inseamna, de fapt, scrisul? Cum il abordezi? Cum selectezi cuvintele? Cum le atasezi unul de altul ca fraza astfel construita, sa aiba sens? Si cum spui ideile, cum le incriptezi in fraze? Si cum faci ca totul sa fie usor de citit, si de inteles? Cum faci toate astea? Cum spui in cuvinte, lucruri care sa atraga atentia cuiva?
Ei bine, scrisul e o activitate care cere talent, rabdare, rigoare, atentie, cunostinte multe..Eu sint inginer, deci nu sint profesionist in ale scrisului, pentru ca nu traiesc din scris..O fac doar ca hobby, si ca placere proprie, pentru ca e un challenge incredibil, si pentru ca mi-a placut, in viata, sa-mi depasesc limitele..Si, deasemeni, pentru ca e hobby, imi recunosc din start propriile limite, si apelez clementa cititorului..Recunosc ca am un stil mai brusc, si mai incifrat cumva, dar fac asta nu din temperament, sau ca sa demonstrez ceva, nu, o fac pentru ca oamenii sint inteligenti, si vreau sa scriu ceva pe masura capacitatii lor de intelegere..Si spun asta ca sa ma explic, intr-un fel..
Ei bine, cum scriu? Aici, probabil, daca ar fi sa detaliez, mi-ar trebui sa spun mult prea multe..Si as fi foarte subiectiv, cred..De fapt, vezi, scrisul e un exercitiu de gindire..Pe care, fiecare il face in felul sau..Adica poti sa faci totul, metodic..Stiintific..Sa iti stabilesti ideile, legaturile dintre ele, cuvintele cheie, de dinainte, in minte.. Si, cind te apuci, sa stii pe ce drum mergi, cu exactitate, si sa desfasori totul, conform planului.. Sau, poti sa pleci de la ceva; un gind, o idee, un cuvint-simbol, de la care sa incepi sa dezvolti totul, legind in text alte idei, alte cuvinte-simboluri, care sa se lege firesc, si sa aiba sens..Acuma, orice varianta alegi, de fapt, in scrierea textului, tu construiesti..Aduni, pui, stergi, refaci, intr-un mod dinamic, ceva ce intuitia iti sugereaza.. Iti construiesti textul din orice, fie ca sint cuvinte, imagini, idei, gaselnite de moment, trucuri..Apoi, ca un pictor, te detasezi de tot, te retragi, privesti, analizezi, vezi ansamblul, si reiei..E o munca uriasa bazata pe foarte multa cunoastere..Dar, care, poate da rezultate uimitoare..Si spun asta pentru ca am privit cu mare atentie, imagini ale sculpturilor lui Michelangelo, pe net doar (recunosc ca nu am vazut originalele), dar, care, sincer, m-au lasat masca..Omul asta este absolut incredibil..Ai vazut David? Cita eleganta, stralucire, perfectiune a detaliilor..I se vad fibrele muschilor, venele de pe miini, stralucirea din priviri, fata perfect proportionata, totul intr-o elaborare incredibila..Ce fiinta uimitoare construita intr-o piatra incredibil de dura cum e marmora..E ceva ce ne depaseste capacitatea proprie de a ne imagina o sculptura..E aproape divin ce a putut omul asta sa aduca noua, privitorilor..Uluitor, pur si simplu..
Sa revenim..Cum scriu? Nu stiu sa spun exact..Scriu incercind sa urmaresc niste modele ideale..Si cautind sa adun, din cuvinte, lumi care ma inspira..
Ei bine, scrisul e o activitate care cere talent, rabdare, rigoare, atentie, cunostinte multe..Eu sint inginer, deci nu sint profesionist in ale scrisului, pentru ca nu traiesc din scris..O fac doar ca hobby, si ca placere proprie, pentru ca e un challenge incredibil, si pentru ca mi-a placut, in viata, sa-mi depasesc limitele..Si, deasemeni, pentru ca e hobby, imi recunosc din start propriile limite, si apelez clementa cititorului..Recunosc ca am un stil mai brusc, si mai incifrat cumva, dar fac asta nu din temperament, sau ca sa demonstrez ceva, nu, o fac pentru ca oamenii sint inteligenti, si vreau sa scriu ceva pe masura capacitatii lor de intelegere..Si spun asta ca sa ma explic, intr-un fel..
Ei bine, cum scriu? Aici, probabil, daca ar fi sa detaliez, mi-ar trebui sa spun mult prea multe..Si as fi foarte subiectiv, cred..De fapt, vezi, scrisul e un exercitiu de gindire..Pe care, fiecare il face in felul sau..Adica poti sa faci totul, metodic..Stiintific..Sa iti stabilesti ideile, legaturile dintre ele, cuvintele cheie, de dinainte, in minte.. Si, cind te apuci, sa stii pe ce drum mergi, cu exactitate, si sa desfasori totul, conform planului.. Sau, poti sa pleci de la ceva; un gind, o idee, un cuvint-simbol, de la care sa incepi sa dezvolti totul, legind in text alte idei, alte cuvinte-simboluri, care sa se lege firesc, si sa aiba sens..Acuma, orice varianta alegi, de fapt, in scrierea textului, tu construiesti..Aduni, pui, stergi, refaci, intr-un mod dinamic, ceva ce intuitia iti sugereaza.. Iti construiesti textul din orice, fie ca sint cuvinte, imagini, idei, gaselnite de moment, trucuri..Apoi, ca un pictor, te detasezi de tot, te retragi, privesti, analizezi, vezi ansamblul, si reiei..E o munca uriasa bazata pe foarte multa cunoastere..Dar, care, poate da rezultate uimitoare..Si spun asta pentru ca am privit cu mare atentie, imagini ale sculpturilor lui Michelangelo, pe net doar (recunosc ca nu am vazut originalele), dar, care, sincer, m-au lasat masca..Omul asta este absolut incredibil..Ai vazut David? Cita eleganta, stralucire, perfectiune a detaliilor..I se vad fibrele muschilor, venele de pe miini, stralucirea din priviri, fata perfect proportionata, totul intr-o elaborare incredibila..Ce fiinta uimitoare construita intr-o piatra incredibil de dura cum e marmora..E ceva ce ne depaseste capacitatea proprie de a ne imagina o sculptura..E aproape divin ce a putut omul asta sa aduca noua, privitorilor..Uluitor, pur si simplu..
Sa revenim..Cum scriu? Nu stiu sa spun exact..Scriu incercind sa urmaresc niste modele ideale..Si cautind sa adun, din cuvinte, lumi care ma inspira..
Anecdote si citate celebre
Anecdote..
Cineva a trecut prin localitatea natala a lui Descartes..A privit statuia filosofului, si a citit: "Dubito ergo cogito, cogito ergo sum"..S-a gindit pret de citeva minute, si a intrebat un trecator: Domnule, a cui e statuia asta?, iar trecatorul i-a raspuns: Nu stiu domnule, cica e a unuia Cogito!
Newton era distrat..Tot timpul se gindea la problemele lui, si dadea prea putina atentie mediului..Se povesteste ca odata urca un deal tinind un cal de capastru..Cind a ajuns in virful dealului si-a dat seama ca respectivul cal fugise..Altadata a vrut sa-si fiarba un ou..A facut toate miscarile necesare, si, dupa un timp si-a dat seama ca tinea in mina oul, in timp ce ceasul cronometru ii fierbea in ibric..Cu alta ocazie, Newton, care era membru al Academiei Britanice a luat cuvintul..De mentionat ca era pentru prima oara, si toti s-au mirat, si au asteptat un discurs genial, bineinteles..Dar dl Newton a spus ca ar trebui inchise geamurile, pentru ca vine un miros greu de pe Tamisa.
Desigur sint multe citate care au ramas, in istorie..Care ne arata ce frumoasa e gindirea, si cite lucruri uluitoare mai avem, inca, de invatat..
Cineva a trecut prin localitatea natala a lui Descartes..A privit statuia filosofului, si a citit: "Dubito ergo cogito, cogito ergo sum"..S-a gindit pret de citeva minute, si a intrebat un trecator: Domnule, a cui e statuia asta?, iar trecatorul i-a raspuns: Nu stiu domnule, cica e a unuia Cogito!
Newton era distrat..Tot timpul se gindea la problemele lui, si dadea prea putina atentie mediului..Se povesteste ca odata urca un deal tinind un cal de capastru..Cind a ajuns in virful dealului si-a dat seama ca respectivul cal fugise..Altadata a vrut sa-si fiarba un ou..A facut toate miscarile necesare, si, dupa un timp si-a dat seama ca tinea in mina oul, in timp ce ceasul cronometru ii fierbea in ibric..Cu alta ocazie, Newton, care era membru al Academiei Britanice a luat cuvintul..De mentionat ca era pentru prima oara, si toti s-au mirat, si au asteptat un discurs genial, bineinteles..Dar dl Newton a spus ca ar trebui inchise geamurile, pentru ca vine un miros greu de pe Tamisa.
Desigur sint multe citate care au ramas, in istorie..Care ne arata ce frumoasa e gindirea, si cite lucruri uluitoare mai avem, inca, de invatat..
Spatii de toamna
E toamna..E la fel, ca atunci, cind simteam ca toate se schimba..Ca devin ceva ce am stiut ca vor deveni.. Ca atunci cind stiam ca fiinta noastra va privi altfel tot..Din trecut..Fara sa-si inchipuie ce va veni..Simplu..
E la fel de toamna..Noi sintem la fel..Privim la fel..Vedem la fel totul, imprejur..
E toamna fiintelor..A celor ce isi imagineaza viata ca fiind o varianta a anotimpurilor..A eurilor..
Traim ce vedem..Frunze, vint, armonii uitate..Ne lasam purtati de variantele de timp..Care ne povestesc variante de lumi pe care ne dorim sa le traim..Acum, in spatiile noastre mici..
E la fel de toamna..Noi sintem la fel..Privim la fel..Vedem la fel totul, imprejur..
E toamna fiintelor..A celor ce isi imagineaza viata ca fiind o varianta a anotimpurilor..A eurilor..
Traim ce vedem..Frunze, vint, armonii uitate..Ne lasam purtati de variantele de timp..Care ne povestesc variante de lumi pe care ne dorim sa le traim..Acum, in spatiile noastre mici..
Intelegeri intelese
Mi se intimpla sa mai zbor..Sa ma detasez de tot, si sa ma plimb prin toate libertatile, ca si cind as fi singur pe toata planeta..Ca si cind as fi singura varianta de viitor, dintre toate, dupa toate evolutiile..Sus, singur, uitat, detasat de tot ce ar fi putut fi, vreodata..
Plutesc..Dupa ce am reusit sa uit ce m-a facut sa fiu..Sint confuz..Am uitat cine am fost..Nu mai stiu cine sint.. Uneori ma cred etern, si imi declam fiinta ca eterica, cu valori ce si-au depasit timpurile..Alteori imi dau seama cit de mic sint fata de toti ceilalti, si de toate istoriile..O aroganta in fata unor variante..Cit o umilinta fata de valori care imi apar, clare, si atit de sigure..
Cred ca ma agat de unele valori cu o disperare ce imi vine dupa atitea nereusite..Atitea..
Nu stiu daca si tu ai experimentat durerile profunde ale vietii..Ca un exercitiu firesc, al fiintei..Si, daca da, povesteste-mi..Sint omul care asculta cel mai bine..Omul din umbra, care te intelege..
Plutesc..Dupa ce am reusit sa uit ce m-a facut sa fiu..Sint confuz..Am uitat cine am fost..Nu mai stiu cine sint.. Uneori ma cred etern, si imi declam fiinta ca eterica, cu valori ce si-au depasit timpurile..Alteori imi dau seama cit de mic sint fata de toti ceilalti, si de toate istoriile..O aroganta in fata unor variante..Cit o umilinta fata de valori care imi apar, clare, si atit de sigure..
Cred ca ma agat de unele valori cu o disperare ce imi vine dupa atitea nereusite..Atitea..
Nu stiu daca si tu ai experimentat durerile profunde ale vietii..Ca un exercitiu firesc, al fiintei..Si, daca da, povesteste-mi..Sint omul care asculta cel mai bine..Omul din umbra, care te intelege..
Zimbet de toamna
E iar liniste imprejur..Lumina, un soare torid, aer nemiscat, si spatii care s-au solidificat..S-a oprit timpul, si totul a ramas in aceeasi identitate..S-a pietrificat tot..Aerul e un bloc fixat, printre spatiile trecerilor de altadata..Zgomotele vietii au ramas pe aceeasi frecventa de fond, care suna la fel de conform cu sine, ca o vibratie nestiuta, venita dintr-un fund de univers..E o tacere a simturilor, ca in clipa de dupa Big Bang.. Si o liniste a vietilor, inca netraite..
Ce etern..Ce etern de iubire si tacere..Cite lumi care isi construiesc spatiul, si timpul, in repaus..Si liniste..Cite variante de existente care cauta sa se defineasca..Cite fiinte care se invirt in oul primordial, inainte de a se fi nascut..Cite variante de euri ce zboara imprejur, cu speranta ca ar deveni ce simt..Cite lumi posibile..
E iar liniste..Dupa atitea..Lumea si-a revenit..Mi-ai zimbit, si mi-ai spus ca asa a fost dintotdeauna..Ca totul se reintoarce la sine, dupa dureri..Ca totul e, de fapt, frumos si stabil, ca in visuri..Si eu te credeam.. Pentru ca zimbetul tau mi se parea cel mai frumos lucru..Te idolatrizam..Erai un model..Care imi lumina toate colturile fiintei..Care imi povestea tot ce fusesem, mai demult, si imi prevestea ce as putea deveni..Zimbind.. De ce ai fi facut asta? De ce imi dadeai atunci atitea sperante?
Stii, viata e un joc..Care nu are reguli..Un joc al intimplarilor posibile..Luminat de deasupra, de zimbete.. Cele care au fost, care le-au precedat pe cele care sint.. Care, si ele, la rindul lor, le preced pe cele care vor veni..Traim intr-o lume de zimbete, cumva..Pe care le gasim, printre tristeti..Dar, care ne fac sa ne simtim atit de bine si de atractivi..Pentru ca si noi raspundem la orice cu un zimbet..Mare cit o speranta..O speranta calda, intr-o zi de toamna..
Ce etern..Ce etern de iubire si tacere..Cite lumi care isi construiesc spatiul, si timpul, in repaus..Si liniste..Cite variante de existente care cauta sa se defineasca..Cite fiinte care se invirt in oul primordial, inainte de a se fi nascut..Cite variante de euri ce zboara imprejur, cu speranta ca ar deveni ce simt..Cite lumi posibile..
E iar liniste..Dupa atitea..Lumea si-a revenit..Mi-ai zimbit, si mi-ai spus ca asa a fost dintotdeauna..Ca totul se reintoarce la sine, dupa dureri..Ca totul e, de fapt, frumos si stabil, ca in visuri..Si eu te credeam.. Pentru ca zimbetul tau mi se parea cel mai frumos lucru..Te idolatrizam..Erai un model..Care imi lumina toate colturile fiintei..Care imi povestea tot ce fusesem, mai demult, si imi prevestea ce as putea deveni..Zimbind.. De ce ai fi facut asta? De ce imi dadeai atunci atitea sperante?
Stii, viata e un joc..Care nu are reguli..Un joc al intimplarilor posibile..Luminat de deasupra, de zimbete.. Cele care au fost, care le-au precedat pe cele care sint.. Care, si ele, la rindul lor, le preced pe cele care vor veni..Traim intr-o lume de zimbete, cumva..Pe care le gasim, printre tristeti..Dar, care ne fac sa ne simtim atit de bine si de atractivi..Pentru ca si noi raspundem la orice cu un zimbet..Mare cit o speranta..O speranta calda, intr-o zi de toamna..
Limitele intelegerilor
Lumea e o reuniune de suflete singure..O intilnire a proiectiilor 3D ale umbrelor unor fiinte ce s-au mai plimbat pe aici, mai demult..Si care au tocit, cu privirile, bucati din amintirile noastre..Pe care inca ii simtim, in tot ce e atit de bine construit, in noi insine..Oamenii altor vremuri, oglinda noastra perfecta, parte dintr-un trecut cuantificabil..Care sa ne ajute sa ne cuantificam prezentul..
Ne mai intilnim..Toti..La o masa rotunda, cu sufletele expuse, ca sa mai schimbam impresii, si experiente..Ca sa ne imprietenim iar, si sa ne explicam mai clar, din raspunsuri, vietile..
Stiu ca sint unele infinituri pe care nu le vom cunoaste niciodata..De fapt, nu vom cunoaste, cu adevarat, nici un infinit..Pentru ca noi, sintem finiti..Si nu ar fi posibil..
Avem imprejur multe infinituri, la care aspiram..Si niciunul accesibil..Pentru ca avem in noi lumi care se vor termina odata cu fiinta..
E frumos jocul asta de a-ti imagina existenta de nemuritor..E fabulos sa-ti imaginezi cum ai putea sa invingi timpul..Si utopic..Chiar, cum ar fi ca tu, cel programat genetic sa traiasca o viata atit de scurta, sa isi depaseasca conditia si sa supravietuiasca mai multor generatii? Cit ai intelege din toate schimbarile ce vor veni?
Ne mai intilnim..Toti..La o masa rotunda, cu sufletele expuse, ca sa mai schimbam impresii, si experiente..Ca sa ne imprietenim iar, si sa ne explicam mai clar, din raspunsuri, vietile..
Stiu ca sint unele infinituri pe care nu le vom cunoaste niciodata..De fapt, nu vom cunoaste, cu adevarat, nici un infinit..Pentru ca noi, sintem finiti..Si nu ar fi posibil..
Avem imprejur multe infinituri, la care aspiram..Si niciunul accesibil..Pentru ca avem in noi lumi care se vor termina odata cu fiinta..
E frumos jocul asta de a-ti imagina existenta de nemuritor..E fabulos sa-ti imaginezi cum ai putea sa invingi timpul..Si utopic..Chiar, cum ar fi ca tu, cel programat genetic sa traiasca o viata atit de scurta, sa isi depaseasca conditia si sa supravietuiasca mai multor generatii? Cit ai intelege din toate schimbarile ce vor veni?
Suflete asamblate
Unele nopti sint lungi..Lungi cit sa acopere ginduri pentru o viata..Cit sa iti revezi toate trecuturile, sa le saluti, si sa ti le depasesti..Ca sa poti pleca spre alte drumuri care te ademenesc cu alte mistere..Pentru ca dupa noapte vine o alta zi..
Se pot spune atit de multe despre toate cite am vazut, si am trait..Si despre ce au trait si cei cu care ne-am intilnit..Oamenii sint un amestec ciudat, de bucati de suflete, adunate dintre cele care plutesc pe deasupra.. Bucati modificate si lipite, care acopera goluri, si cauta sa construiasca forme exterioare credibile.. Avem suflete puzzle din piese care nu se potrivesc..Dar pe care le asamblam cit de bine putem, in viteza vietii..
Ma gindesc de multe ori la trecuturile mele, ca sa inteleg cine sint..Uneori imi face bine..Alteori ma deprima.. Dar e un exercitiu bun sa invat, chiar daca l-am facut de multe ori, parca tot nu-l stiu..Nu sint un bun mecanic, recunosc, nu stiu sa ma reasamblez, dupa toate..Pentru ca vad piesele aranjate aiurea, strimbe, prinse instabil, si gata sa se darime iar..Structura mea rezista doar la cutremure mici.. Stiu ca si la suflet se aplica legile unor fizici..
Designul e o stiinta..Sa construiesti piese virtuale care se potrivesc e relativ usor..Lumea fizica e definibila prin legi clare..Sufletul insa are atitea alte logici diferite..
Se pot spune atit de multe despre toate cite am vazut, si am trait..Si despre ce au trait si cei cu care ne-am intilnit..Oamenii sint un amestec ciudat, de bucati de suflete, adunate dintre cele care plutesc pe deasupra.. Bucati modificate si lipite, care acopera goluri, si cauta sa construiasca forme exterioare credibile.. Avem suflete puzzle din piese care nu se potrivesc..Dar pe care le asamblam cit de bine putem, in viteza vietii..
Ma gindesc de multe ori la trecuturile mele, ca sa inteleg cine sint..Uneori imi face bine..Alteori ma deprima.. Dar e un exercitiu bun sa invat, chiar daca l-am facut de multe ori, parca tot nu-l stiu..Nu sint un bun mecanic, recunosc, nu stiu sa ma reasamblez, dupa toate..Pentru ca vad piesele aranjate aiurea, strimbe, prinse instabil, si gata sa se darime iar..Structura mea rezista doar la cutremure mici.. Stiu ca si la suflet se aplica legile unor fizici..
Designul e o stiinta..Sa construiesti piese virtuale care se potrivesc e relativ usor..Lumea fizica e definibila prin legi clare..Sufletul insa are atitea alte logici diferite..
Monday, October 21, 2013
Portretul iubirii
La ce sint bune iubirile, cele adevarate? Pentru ca ne fac vulnerabili, si amorfi..Si in iubire ai stari de extaz, beat-itudine, zbor, si plutire..Devii imponderabil..Si indiferent la toate celelalte..Un fel de betie, doar ca altfel, si fara alcool, sau alte substante..E bine..
Daca ar fi sa vizualizezi iubirea, cam cum ar fi? Cum ar arata? Femeie sau copil? Imbracat/a cum? Sau dezbracat/a, cum? Ce fel de gesturi, atitudini, body language? Miscari languros-lascive, sau sportiv-vioaie?
Cre'ca daca ar fi s-o descriu eu ar arata jalnic:)) Ca o tanti cersetoare care cinta fals, si priveste crucis.. Clar..Slaba, si, citeodata cu un umor negru..Imbracata in cirpe prafuite, si care se mai si incrunta la trecatori..La unii le pune piedica, la altii se strimba, mai da coate in coaste, palme, mai un pumn in cap cind si cind..E costeliva, dar loveste foarte bine..Cind iti da una te face ko pentru cel putin o saptamina..Are antrenament, desi nu pare, atunci cind o vezi ca-ti zimbeste fals-lesinat..
Asa ca iubirea asta aduce cu ea multe probleme, si dureri..Uneori cite o raza de speranta..Dar, citeodata, iti arata teritorii divine..Care nici nu banuiai ca ar putea exista..O, da..
Daca ar fi sa vizualizezi iubirea, cam cum ar fi? Cum ar arata? Femeie sau copil? Imbracat/a cum? Sau dezbracat/a, cum? Ce fel de gesturi, atitudini, body language? Miscari languros-lascive, sau sportiv-vioaie?
Cre'ca daca ar fi s-o descriu eu ar arata jalnic:)) Ca o tanti cersetoare care cinta fals, si priveste crucis.. Clar..Slaba, si, citeodata cu un umor negru..Imbracata in cirpe prafuite, si care se mai si incrunta la trecatori..La unii le pune piedica, la altii se strimba, mai da coate in coaste, palme, mai un pumn in cap cind si cind..E costeliva, dar loveste foarte bine..Cind iti da una te face ko pentru cel putin o saptamina..Are antrenament, desi nu pare, atunci cind o vezi ca-ti zimbeste fals-lesinat..
Asa ca iubirea asta aduce cu ea multe probleme, si dureri..Uneori cite o raza de speranta..Dar, citeodata, iti arata teritorii divine..Care nici nu banuiai ca ar putea exista..O, da..
Sunday, October 20, 2013
Kitsch
Multi mimeaza..Traiesc simulind..Ca niste actori..Prosti..Profund prosti, nu doar in incercarea de a juca un rol..Dar fericiti..Pentru ca supravietuiesc asa..Printre nefericirile celorlalti..Pe care le observa, si care le da satisfactie..Cred, nu stiu sigur, pentru ca lumea lor e blocata, si inexprimabila..
Prostii sint seriosi..Ei nu discuta decit despre ce considera ca e social-corect, si inalt..In nici un caz nu vor spune ceva despre erotism, de ex..Hahaha, reactia lor ridicola e singura manifestare a unui fel de sinceritate, care se mai vede dincolo de trasaturile imobile ale fetei, si corpului..Adica; tac, se uita fix la tine, te lasa sa te desfasori, pozitia e la fel de rigida, de crezi ca-s propriile statui:))) Si, dupa ce termini ce ai de spus, dupa citeva secunde de tacere, te vor pune la punct, metodic, si, dupa mintea lor, bine gindit..Zic dupa mintea lor, pentru ca iti desfasoara in cuvinte o mare serie de clisee..Caci ei, am uitat sa spun, sint la un nivel intelectual care nu deosebeste ceva de altceva..Si, poate ca nu le trebuie..Ei fac copy/paste cu clisee, adica chestiile alea cu care mai sint de acord ceilalti idioti..Au creierul asediat de timpenii, adunate in timp..
Da, prostii sint seriosi, ei nu au dubii..Tot ce stiu ei e sigur..Indubitabil..
Bun, am inceput sa spun despre astia, pentru ca ei sint socialul de azi, in cea mai mare parte..Si daca sintem unde sintem, tre'sa le multumim..De fapt, de la inceput am vrut sa vb despre kitsch, sau chici, cum s-ar scrie, e aceeasi varza de prost gust amestecat..Si am inceput sa scriu despre prosti, pentru ca, kitschul e conform cu ei..E forma pe care o inteleg..Forma fara fond..Si e o chestie; intre geniu, si nebunie, e doar un pas, cum se spune..La fel si intre o opera, si un kitsch..Poti vedea niste k foarte migalite, cu multe detalii..Adica bine finisate..Dar, cind privesti tabloul/sculptura/scriitura de la distanta vezi o amestecatura..O mizerie, adica.. O prostie, o porcarie, un rahat, o scirbosenie, o dileala, orice.. Asta e ce pot construi ei..
Si ma iau iar de ei pentru ca ar trebui dusi la zoo, si pastrati acolo..
Prostii sint seriosi..Ei nu discuta decit despre ce considera ca e social-corect, si inalt..In nici un caz nu vor spune ceva despre erotism, de ex..Hahaha, reactia lor ridicola e singura manifestare a unui fel de sinceritate, care se mai vede dincolo de trasaturile imobile ale fetei, si corpului..Adica; tac, se uita fix la tine, te lasa sa te desfasori, pozitia e la fel de rigida, de crezi ca-s propriile statui:))) Si, dupa ce termini ce ai de spus, dupa citeva secunde de tacere, te vor pune la punct, metodic, si, dupa mintea lor, bine gindit..Zic dupa mintea lor, pentru ca iti desfasoara in cuvinte o mare serie de clisee..Caci ei, am uitat sa spun, sint la un nivel intelectual care nu deosebeste ceva de altceva..Si, poate ca nu le trebuie..Ei fac copy/paste cu clisee, adica chestiile alea cu care mai sint de acord ceilalti idioti..Au creierul asediat de timpenii, adunate in timp..
Da, prostii sint seriosi, ei nu au dubii..Tot ce stiu ei e sigur..Indubitabil..
Bun, am inceput sa spun despre astia, pentru ca ei sint socialul de azi, in cea mai mare parte..Si daca sintem unde sintem, tre'sa le multumim..De fapt, de la inceput am vrut sa vb despre kitsch, sau chici, cum s-ar scrie, e aceeasi varza de prost gust amestecat..Si am inceput sa scriu despre prosti, pentru ca, kitschul e conform cu ei..E forma pe care o inteleg..Forma fara fond..Si e o chestie; intre geniu, si nebunie, e doar un pas, cum se spune..La fel si intre o opera, si un kitsch..Poti vedea niste k foarte migalite, cu multe detalii..Adica bine finisate..Dar, cind privesti tabloul/sculptura/scriitura de la distanta vezi o amestecatura..O mizerie, adica.. O prostie, o porcarie, un rahat, o scirbosenie, o dileala, orice.. Asta e ce pot construi ei..
Si ma iau iar de ei pentru ca ar trebui dusi la zoo, si pastrati acolo..
Saturday, October 19, 2013
Vietile din viata
Ma gindesc iar la filmul Gioconda fara suris..M-a impresionat foarte-foarte mult..Am vazut ca unii l-au criticat, ca nu are actiune/ "joc" actoricesc, actorii sint prea sobri, are propaganda, blabla..De parca filmele moderne mai au altceva inafara de efecte speciale, sex, si scalimbaieli sinistre..Sa fim seriosi, la filmele astea noi dialogurile au nivel de gradinita, oricare ar fi tema filmului..Parca si documentarele au devenit atit de stupide..Atit de stupide..
Sa revenim..Sigur, filmul nostru e sobru pentru ca e plin de idei si variante..E plin de dialoguri-monologuri, daca se poate spune asa, pentru ca replicile sint cam retorice, fiecare vorbeste de fapt cu celalalt asa cum vorbeste cu sine-insusi..Sau asa cum ar vorbi de la o tribuna pe deasupra unor lumi ale trecuturilor..
Personajele sint entitati, nu doar fosti colegi care s-au maturizat dupa o tinerete exuberanta..Sint traitori de mai multe vieti fiecare, inteligenti, si iubitori de experiente care sa-i conduca spre intelepciune..Si mai sint si oameni vii, care au gresit, care mai gresesc uneori, care au slabiciuni, care iubesc uneori fara sens, care se adapteaza invatind continuu, etc..Cit de actual e totul? Cit de actual va fi si peste 100 de ani? Eu cred ca va fi mult mai mult de atit..
Actorii din film au murit deja..Au disparut fizic..Dar, in acelasi timp traiesc..Ii vedem pe ecran, sint acolo, vorbesc, se cearta, spun versuri, se misca..Traiesc intens viata lor..Viata lor compusa din mai multe vieti..
Sa revenim..Sigur, filmul nostru e sobru pentru ca e plin de idei si variante..E plin de dialoguri-monologuri, daca se poate spune asa, pentru ca replicile sint cam retorice, fiecare vorbeste de fapt cu celalalt asa cum vorbeste cu sine-insusi..Sau asa cum ar vorbi de la o tribuna pe deasupra unor lumi ale trecuturilor..
Personajele sint entitati, nu doar fosti colegi care s-au maturizat dupa o tinerete exuberanta..Sint traitori de mai multe vieti fiecare, inteligenti, si iubitori de experiente care sa-i conduca spre intelepciune..Si mai sint si oameni vii, care au gresit, care mai gresesc uneori, care au slabiciuni, care iubesc uneori fara sens, care se adapteaza invatind continuu, etc..Cit de actual e totul? Cit de actual va fi si peste 100 de ani? Eu cred ca va fi mult mai mult de atit..
Actorii din film au murit deja..Au disparut fizic..Dar, in acelasi timp traiesc..Ii vedem pe ecran, sint acolo, vorbesc, se cearta, spun versuri, se misca..Traiesc intens viata lor..Viata lor compusa din mai multe vieti..
Friday, October 18, 2013
Magia ecranelor
Vineri seara incepea o alta viata..Una diferita de restul..O viata in care magia inlocuia mai usor unele realitati.. Ecranul vietii se schimba cu unul nou..Timpul curgea diferit..Si noi savuram magii cu toate aromele din lume..
Un spectacol proiectat pe un ecran e o calatorie prin alte lumi..Lumi in care evadam, pentru un timp..
Spectacolul de vineri seara a insemnat, pentru mine, un film..Gioconda fara suris se cheama, facut prin 1967, foarte-foarte interesant..O intilnire din intimplare a 3 fosti colegi, si o reamintire a timpurilor frumoase, de altadata..O reintoarcere a unor iubiri trecute, si o revenire la prezent..O revenire ca o aterizare in aceeasi realitate, care seamana, cumva, cu cea de atunci..Pentru ca personajele au pastrat, prin timp aceleasi egouri.. Sigur, privim filmul detasati, cu intelegerea omului de acum, care intelege, si trece peste propaganda de atunci, cea fara de care nu era lipsit nici un act artistic..
Cred ca persoana noastra poate fi definita prin temperament, capacitatea de a invata, pasiunea/placerea pentru ceva, entuziasm, etc..Asa cred, acuma.. Sigur, sint o gramada de toate celelalte "caracteristici", dar derivate, probabil..Pastram, insa, o dorinta constanta..Sa ne eliberam de reguli in weekend, si sa privim la magiile unor alte realitati, cu alte personaje..Cu care am vrea sa ne identificam..
Un spectacol proiectat pe un ecran e o calatorie prin alte lumi..Lumi in care evadam, pentru un timp..
Spectacolul de vineri seara a insemnat, pentru mine, un film..Gioconda fara suris se cheama, facut prin 1967, foarte-foarte interesant..O intilnire din intimplare a 3 fosti colegi, si o reamintire a timpurilor frumoase, de altadata..O reintoarcere a unor iubiri trecute, si o revenire la prezent..O revenire ca o aterizare in aceeasi realitate, care seamana, cumva, cu cea de atunci..Pentru ca personajele au pastrat, prin timp aceleasi egouri.. Sigur, privim filmul detasati, cu intelegerea omului de acum, care intelege, si trece peste propaganda de atunci, cea fara de care nu era lipsit nici un act artistic..
Cred ca persoana noastra poate fi definita prin temperament, capacitatea de a invata, pasiunea/placerea pentru ceva, entuziasm, etc..Asa cred, acuma.. Sigur, sint o gramada de toate celelalte "caracteristici", dar derivate, probabil..Pastram, insa, o dorinta constanta..Sa ne eliberam de reguli in weekend, si sa privim la magiile unor alte realitati, cu alte personaje..Cu care am vrea sa ne identificam..
Thursday, October 17, 2013
O lume de replici
Meserie, veselie, felie pe veselie, veselie pe felie, pizza la pizzerie..Doamnelor, domnisoarelor si domnilor si domnisorilor e iar show mare..Adica scandal..Mare scandal, mare show, care sa le aduca mare rating, mari vinzari, si, in consecinta bani..Multi..
Societatea romaneasca iar s-a infierbintat aiurea in tramvai, ca de obicei, si a esplodat..Adica s-au polarizat, si s-au atacat intre ei..De fapt, asta e o constanta, parca tot romanul verde asteapta un motiv, ca sa-i dea in cap oricui, democratic..Chiar si aluia care e de acord cu el, ca, la gramada nu te mai zaresti om cu persoana, ca pe intuneric..Intunericul mintii, desigur..Bun..
Oreste i-a tras-o lui Badea..Badea i-a tras-o lui Bendeac..Oreste si Bendeac mai eleganti..Badea mai ciobaneste..Eu ma gindeam ca or fi avind ceva de impartit..Oreste si Badea au pozitii diferite fata de unele probleme..Aici eram de acord cu Badea, intr-un fel, ca nu tre'sa fim ezoterici sau hiper-spirituali cind avem de rezolvat probleme pamintesti..Pe urma, la disputa Badea-Bendeac dreptatea e impartita, ca teoretic Bendeac are dreptate, dar in lumea reala, hai sa fim seriosi, cind esti la patron si primesti ordin, nu prea ai cum sa-l contesti..Ca daca safului nu-i place moaca ta, oriunde ai fi, iti gaseste un motiv si te pune pe liber.. In fine..Da' spectatorilor le place showul oriunde ar fi, ori in studio, ori in lumea reala..Ca doar Roma antica nu facea degeaba spectacole cu gladiatori..Ave Caesar..
Societatea romaneasca iar s-a infierbintat aiurea in tramvai, ca de obicei, si a esplodat..Adica s-au polarizat, si s-au atacat intre ei..De fapt, asta e o constanta, parca tot romanul verde asteapta un motiv, ca sa-i dea in cap oricui, democratic..Chiar si aluia care e de acord cu el, ca, la gramada nu te mai zaresti om cu persoana, ca pe intuneric..Intunericul mintii, desigur..Bun..
Oreste i-a tras-o lui Badea..Badea i-a tras-o lui Bendeac..Oreste si Bendeac mai eleganti..Badea mai ciobaneste..Eu ma gindeam ca or fi avind ceva de impartit..Oreste si Badea au pozitii diferite fata de unele probleme..Aici eram de acord cu Badea, intr-un fel, ca nu tre'sa fim ezoterici sau hiper-spirituali cind avem de rezolvat probleme pamintesti..Pe urma, la disputa Badea-Bendeac dreptatea e impartita, ca teoretic Bendeac are dreptate, dar in lumea reala, hai sa fim seriosi, cind esti la patron si primesti ordin, nu prea ai cum sa-l contesti..Ca daca safului nu-i place moaca ta, oriunde ai fi, iti gaseste un motiv si te pune pe liber.. In fine..Da' spectatorilor le place showul oriunde ar fi, ori in studio, ori in lumea reala..Ca doar Roma antica nu facea degeaba spectacole cu gladiatori..Ave Caesar..
Sunday, October 13, 2013
Oameni, si timpuri
Am vazut un film facut de dl Nicolaescu despre Carol I..Un film istoric, ma gindeam, care sa arate viata lui, societatea de atunci cu mentalitatile ei, intelegerile omului modern de azi care are privi detasat intimplari petrecute acum 1 secol..Si asa a fost, filmul nu a avut extremisme, sau bilbiieli cretinoid-moderne..A fost constant si moderat in abordari..Liniar, posibil de a fi anticipat, legat, logic, si clar..Fara detalii stupide care sa aduca un eventual scandal..Accesibil si autentic, cred..Facut de un om curajos..Sigur, poate i-a lipsit filmului o stralucire artistica, dar cred ca ar putea fi refacut, adaugit pe ici-colo ca sa iasa o adevarata capodopera.. Asa cred..
Dar e ceva mai important..Filmul construieste un fel de imagine a unei societati ultra-primitive, manipulata grosolan de tot felul de specii abjecte si ahtiate dupa un cistig facil, si un om rar, corect si progresist..Si imaginea asta se vede cum se transforma, societatea evolueaza rapid, si omul devine mai trist..Sigur, dupa disparitia lui Carol societatea isi revine la problemele ei, si ahtiatii inving, cumva..Dar evolutia a existat..
Multi oameni au construit lucruri enorme, au adus valori uriase in societate..Dar oamenii astia au venit din west, sau au fost educati in spiritul de acolo..Tot ce a insemnat progres pentru Romania a fost importat, de fapt..Cred ca asta e tristetea, ca romanii-romani nu au acceptat valorile decit impuse..Sigur, au fost tot timpul interese care sa se transforme in bani, in final..Si pentru bani, e firesc sa se dezlantuie tot ce e mai penibil si dezgustator..In fine..
Si acum Romanica e intr-un recul, ca dupa o mare suferinta, dupa un comunism, si el importat..Dar, se pare ca constiinta civica incepe sa se trezeasca..Si asta e bine..Pentru ca ne putem duce inainte din momentul in care am inteles, si vindecat toate ranile trecutului..Chiar daca mai avem dureri..Asa e viata..
Dar e ceva mai important..Filmul construieste un fel de imagine a unei societati ultra-primitive, manipulata grosolan de tot felul de specii abjecte si ahtiate dupa un cistig facil, si un om rar, corect si progresist..Si imaginea asta se vede cum se transforma, societatea evolueaza rapid, si omul devine mai trist..Sigur, dupa disparitia lui Carol societatea isi revine la problemele ei, si ahtiatii inving, cumva..Dar evolutia a existat..
Multi oameni au construit lucruri enorme, au adus valori uriase in societate..Dar oamenii astia au venit din west, sau au fost educati in spiritul de acolo..Tot ce a insemnat progres pentru Romania a fost importat, de fapt..Cred ca asta e tristetea, ca romanii-romani nu au acceptat valorile decit impuse..Sigur, au fost tot timpul interese care sa se transforme in bani, in final..Si pentru bani, e firesc sa se dezlantuie tot ce e mai penibil si dezgustator..In fine..
Si acum Romanica e intr-un recul, ca dupa o mare suferinta, dupa un comunism, si el importat..Dar, se pare ca constiinta civica incepe sa se trezeasca..Si asta e bine..Pentru ca ne putem duce inainte din momentul in care am inteles, si vindecat toate ranile trecutului..Chiar daca mai avem dureri..Asa e viata..
Vremuri si treceri
Hibele vremurilor sint tratate cu o mistocareala hitra..E bine..Pentru ca inteligenta poporului sanctioneaza deraierile de la firesc..
Stiintific vorbind, cel mai corect este sa punem pe masa toate datele problemei, dupa care sa ne indepartam, ca sa putem privi tabloul cu toate dimensiunile lui, si sa reflectam..
Se spune ca societatea romaneasca s-a polarizat intr-un fel foarte-foarte salbatic, ca pe vremea comunistilor.. Adicatelea, daca nu esti cu noi, clar esti impotriva noastra..Si, ca atare, iti luam gitul..Ca nu ne mai obosim sa aducem si argumente..Na..
Buun..Sa ne gindim la ce s-a intimplat in ultima perioada..Deci: copil omorit de maidanezi, esuarea privatizarii CFR marfa, Sfinta Parascovia, Rosia Montana, biserica si spalarile de bani, cutremurele din Galati, promotiile din malluri (aici doar pentru show), "cearta" dintre o creatura pe post de presedinte, si un om ca prim ministru, media nociva, legile dilii, mafiocratia romaneasca, etc etc..Bun, toate au fost scandaluri exploatate intensiv de ziare si tv-uri..S-a rezolvat macar 1% din toate? Si daca nu, despre ce vorbim, totusi? Nu cumva societatea pe ansamblu, nu-si poate rezolva singura problemele grave? Si atunci? Poate ca ar trebui sa scapam de fostii securisti, si de mentalitatile de ev mediu..Si daca am importa niste conducatori din Occident, unii incoruptibili gen Carol I, nu ar fi mai indicat? Sau, daca poporul chiar s-ar manifesta ca un popor constient, realist, si activ, n-ar fi mai bine? Ca sintem totusi in secolul de gratie XXI..
Stiintific vorbind, cel mai corect este sa punem pe masa toate datele problemei, dupa care sa ne indepartam, ca sa putem privi tabloul cu toate dimensiunile lui, si sa reflectam..
Se spune ca societatea romaneasca s-a polarizat intr-un fel foarte-foarte salbatic, ca pe vremea comunistilor.. Adicatelea, daca nu esti cu noi, clar esti impotriva noastra..Si, ca atare, iti luam gitul..Ca nu ne mai obosim sa aducem si argumente..Na..
Buun..Sa ne gindim la ce s-a intimplat in ultima perioada..Deci: copil omorit de maidanezi, esuarea privatizarii CFR marfa, Sfinta Parascovia, Rosia Montana, biserica si spalarile de bani, cutremurele din Galati, promotiile din malluri (aici doar pentru show), "cearta" dintre o creatura pe post de presedinte, si un om ca prim ministru, media nociva, legile dilii, mafiocratia romaneasca, etc etc..Bun, toate au fost scandaluri exploatate intensiv de ziare si tv-uri..S-a rezolvat macar 1% din toate? Si daca nu, despre ce vorbim, totusi? Nu cumva societatea pe ansamblu, nu-si poate rezolva singura problemele grave? Si atunci? Poate ca ar trebui sa scapam de fostii securisti, si de mentalitatile de ev mediu..Si daca am importa niste conducatori din Occident, unii incoruptibili gen Carol I, nu ar fi mai indicat? Sau, daca poporul chiar s-ar manifesta ca un popor constient, realist, si activ, n-ar fi mai bine? Ca sintem totusi in secolul de gratie XXI..
Miracolul vietii
Ne-am intors..Asa cum ne-am intors tot timpul..ca sa ne intelegem trecuturile, mai bine..Ca sa privim mai clar, ce a fost..Ne-am intors asa cum am promis..Asa cum am stiut ca vom face..Ca sa..
Ne traim viata printre rinduri..Privind la alte vieti..Ca la un altfel de variante..Privind la spatiu, si la timp, si la posibilitati..Ca la ceva ce ne e permis..Si pe care il putem folosi..Ca sa ne existam..Cumva..
Timpul ne ghideaza trairile, si ne arata ce putem, ce vrem, si ce e posibil..
Am trait intre atitea limite, ca imi vine sa urlu, si sa explodez in tot felul de descreierari, asa cum am vazut la ceilalti..Imi vine sa-mi dau pumni in cap, si sa spun tot ce cred, despre dureri, si ipocrizii, si sa dansez ca nebunii, pe mese, sa ma manifest ca si cind nu m-ar fi inteles nimeni..Ca si cind ar fi fost acum..
Stii, in mine am murit de multe ori..M-am scufundat in toate abisurile, m-am inecat in toate oceanele..Am disparut, vazindu-ma sters din memoria oricui..Uitat..Uitat, asa cum cred ca am trait..Simplu..
Nu stiu ce m-a tras tot timpul, la suprafata..A fost un noroc..Care m-a urmarit..O fiinta..O varianta de supravietuire..Acum simt ca plutesc..Agatat de bucati de epave..Vreau doar sa traiesc..Visurile mi s-au inecat..Nu sper decit sa mai pot respira..Sa mai pot trai, ca sa simt miracolul..Inca o zi..
Ne traim viata printre rinduri..Privind la alte vieti..Ca la un altfel de variante..Privind la spatiu, si la timp, si la posibilitati..Ca la ceva ce ne e permis..Si pe care il putem folosi..Ca sa ne existam..Cumva..
Timpul ne ghideaza trairile, si ne arata ce putem, ce vrem, si ce e posibil..
Am trait intre atitea limite, ca imi vine sa urlu, si sa explodez in tot felul de descreierari, asa cum am vazut la ceilalti..Imi vine sa-mi dau pumni in cap, si sa spun tot ce cred, despre dureri, si ipocrizii, si sa dansez ca nebunii, pe mese, sa ma manifest ca si cind nu m-ar fi inteles nimeni..Ca si cind ar fi fost acum..
Stii, in mine am murit de multe ori..M-am scufundat in toate abisurile, m-am inecat in toate oceanele..Am disparut, vazindu-ma sters din memoria oricui..Uitat..Uitat, asa cum cred ca am trait..Simplu..
Nu stiu ce m-a tras tot timpul, la suprafata..A fost un noroc..Care m-a urmarit..O fiinta..O varianta de supravietuire..Acum simt ca plutesc..Agatat de bucati de epave..Vreau doar sa traiesc..Visurile mi s-au inecat..Nu sper decit sa mai pot respira..Sa mai pot trai, ca sa simt miracolul..Inca o zi..
Toamne din noi
Toamna e suma starilor noastre..E suma vietilor noastre netraite..Si linistea starilor, atunci cind privim lumina lunii, si ne imaginam cum razele se izbesc de geamuri..Toamna e cercul de suflete pe care imaginatia ni-l construieste imprejur, atunci cind simtim apropierea de dureri..Toamna e tot ce a existat dinainte de a fi inventate anotimpurile..Starea aceea de plutire infinita, peste tot, si toate..O, da..
Toamna e starea aceea solemna si sublima pe care o vedeam imprejur intotdeauna, la un discurs de la o catedra, declamat clar, si limpede..E sobrietatea care ne construia tinuta unor fiinte ca noi, simple si nestiute, care isi cautau un model pentru a-si proiecta admiratiile..Toamna e o entitate la care ne raportam tot timpul viata, ca la un reper, pentru a-si incepe noile existente..Toamna era, si este, viata pasiunilor noastre secrete, pe care le ascundeam de ceilalti, pentru a le simti savoarea..Da, toamna, ea, si doar ea, este, si va ramine arta muta a transformarilor sufletelor..Versul nescris al poeziilor ce nu am stiut sa le intelegem, printre rindurile de cuvinte ale realitatilor prezentului..Toamna, ea, nestiuta, dar simtita, de constiintele noastre, in cautare de absolut..
Nu stiu sa spun cuvinte care sa ma faca sa redau sentimentul asta acut, al toamnei..Ea planeaza peste noi, si ne intelege naivitatile..Ea, toamna e timpul trairilor noastre pasionale si tacute..E ca o viata secreta..E ca atunci cind, tacuti, cautam alte locuri de explorat..
Vezi, toamna e un univers intreg..Care pleaca din noi, in cautari..Ca sa se intoarca tot in noi..Tot in aceeasi toamna, care traieste tot in noi..Pentru ca toamna e o varianta de noi..
Toamna e starea aceea solemna si sublima pe care o vedeam imprejur intotdeauna, la un discurs de la o catedra, declamat clar, si limpede..E sobrietatea care ne construia tinuta unor fiinte ca noi, simple si nestiute, care isi cautau un model pentru a-si proiecta admiratiile..Toamna e o entitate la care ne raportam tot timpul viata, ca la un reper, pentru a-si incepe noile existente..Toamna era, si este, viata pasiunilor noastre secrete, pe care le ascundeam de ceilalti, pentru a le simti savoarea..Da, toamna, ea, si doar ea, este, si va ramine arta muta a transformarilor sufletelor..Versul nescris al poeziilor ce nu am stiut sa le intelegem, printre rindurile de cuvinte ale realitatilor prezentului..Toamna, ea, nestiuta, dar simtita, de constiintele noastre, in cautare de absolut..
Nu stiu sa spun cuvinte care sa ma faca sa redau sentimentul asta acut, al toamnei..Ea planeaza peste noi, si ne intelege naivitatile..Ea, toamna e timpul trairilor noastre pasionale si tacute..E ca o viata secreta..E ca atunci cind, tacuti, cautam alte locuri de explorat..
Vezi, toamna e un univers intreg..Care pleaca din noi, in cautari..Ca sa se intoarca tot in noi..Tot in aceeasi toamna, care traieste tot in noi..Pentru ca toamna e o varianta de noi..
Fiintele timpului
Curbele sint contururi, formele sint proiectii, culorile sint reflexii..Oamenii sint entitati pasitoare, gindurile sint experiente ale timpului, sentimentele sint suflete nespuse..Ploaia e o cadere, si toamna o stare..
Noi sintem noi..Noi plutim eteric printre fiinte..Noi traim cum simtim, noi spunem ce gindim, noi reflectam la ce vedem sau auzim..Noi sintem noi, existind prin propria noastra fiinta..In clipa asta, exacta..De acum..
Ma gindeam, de multe ori, cum ar fi fost sa pot calatori prin timp..Ca sa invat ceva ce nu am putut invata din nimic..Sa vad lucratorii piramidelor..Sau luptatorii lui Macedon..Sau viata palatelor romane..Sa vad existenta oamenilor de atunci, si mentalitatile epocilor..Oare cum ar fi fost? Relevant sau deceptionant? Ar fi meritat efortul? Ar fi fost ceva ce nu mi-as fi imaginat? Cine stie? Sau cum ar fi sa pot calatori intr-un viitor indepartat? Undeva unde chiar n-as intelege mai nimic..Cu ce m-ar schimba asta?
Vezi, noi sintem oamenii timpurilor..Traim pentru ca sintem educati in spiritul timpului asta..In alte lumi am fi altfel..Sau am incerca..Capacitatea noastra de intelegere e valabila acum..Pentru a trai atunci, in viitor, ar trebui sa invatam multe..Cam tot ce a descoperit toata omenirea..Sa ne adaptam..Ar trebui sa ne stergem tot ce am invatat, si sa reluam totul de la zero..De la un alt zero..
Noi sintem noi..Noi plutim eteric printre fiinte..Noi traim cum simtim, noi spunem ce gindim, noi reflectam la ce vedem sau auzim..Noi sintem noi, existind prin propria noastra fiinta..In clipa asta, exacta..De acum..
Ma gindeam, de multe ori, cum ar fi fost sa pot calatori prin timp..Ca sa invat ceva ce nu am putut invata din nimic..Sa vad lucratorii piramidelor..Sau luptatorii lui Macedon..Sau viata palatelor romane..Sa vad existenta oamenilor de atunci, si mentalitatile epocilor..Oare cum ar fi fost? Relevant sau deceptionant? Ar fi meritat efortul? Ar fi fost ceva ce nu mi-as fi imaginat? Cine stie? Sau cum ar fi sa pot calatori intr-un viitor indepartat? Undeva unde chiar n-as intelege mai nimic..Cu ce m-ar schimba asta?
Vezi, noi sintem oamenii timpurilor..Traim pentru ca sintem educati in spiritul timpului asta..In alte lumi am fi altfel..Sau am incerca..Capacitatea noastra de intelegere e valabila acum..Pentru a trai atunci, in viitor, ar trebui sa invatam multe..Cam tot ce a descoperit toata omenirea..Sa ne adaptam..Ar trebui sa ne stergem tot ce am invatat, si sa reluam totul de la zero..De la un alt zero..
Simplu si complicat
E greu de ales un infinit, dintre atitea..Unul care sa fie doar al tau, si pe care sa il poti lua cu tine, oriunde..Un infinit in ale carui infinite lumi sa te poti regasi, cu totul, oricind, cu tot ce esti..Desi, vezi, parti din infinitul asta mai sint, pe ici, pe colo, dar raspindite, care prin locuri, care prin oameni..Locurile si oamenii din acelasi oras, cred..Acelasi oras-muzeu..Care e uneori peste tot..Si alteori nicaieri..
Amintirile isi dau intilnire, uneori, intr-un anumit loc..Un loc precis..Si la un timp riguros exact, de parca si-au potrivit ceasurile..Si asta exact acolo unde esti, si exact atunci cind esti, matematic..Si privesc, toate, parca, prin ochii tai panorama..Dupa care incep sa-ti danseze prin minte..Liber..Si te indeamna sa mai faci pasi, ca sa mai vada si alte locuri, ca sa danseze un alt dans..Pe un alt ritm, cu alta viteza..Un alt dans, complicat, previzibil si neasteptat, pe cit de autentic si propriu..Al sufletului..
Traim acum, clipa cea infinit mica..Punctul de timp..La o infinitate mica distanta de un atunci trecut, si un atunci viitor..Traim..Printr-un timp, sau spatiu, riguros definibile..Sau printre ginduri si sentimente riguros nedefinibile..Traim anticipat o nedeterminare..Sau mai multe..Le traim ca pe variante posibile de existente concepute de..Nu mai stiu..Totul e hazard..Si ce a fost, si ce va fi..
Orasul a ramas perfect la fel..Si-a pastrat constantele, in ecuatiile complicate ale amintirilor..Variabilele le-am adus noi..Noi am complicat, in minte, tot..Noi ne-am pus intrebari grele..Noi am cautat raspunsuri imposibile.. Orasul nu..El ne-a aratat variantele simple ale unor locuri..
Amintirile isi dau intilnire, uneori, intr-un anumit loc..Un loc precis..Si la un timp riguros exact, de parca si-au potrivit ceasurile..Si asta exact acolo unde esti, si exact atunci cind esti, matematic..Si privesc, toate, parca, prin ochii tai panorama..Dupa care incep sa-ti danseze prin minte..Liber..Si te indeamna sa mai faci pasi, ca sa mai vada si alte locuri, ca sa danseze un alt dans..Pe un alt ritm, cu alta viteza..Un alt dans, complicat, previzibil si neasteptat, pe cit de autentic si propriu..Al sufletului..
Traim acum, clipa cea infinit mica..Punctul de timp..La o infinitate mica distanta de un atunci trecut, si un atunci viitor..Traim..Printr-un timp, sau spatiu, riguros definibile..Sau printre ginduri si sentimente riguros nedefinibile..Traim anticipat o nedeterminare..Sau mai multe..Le traim ca pe variante posibile de existente concepute de..Nu mai stiu..Totul e hazard..Si ce a fost, si ce va fi..
Orasul a ramas perfect la fel..Si-a pastrat constantele, in ecuatiile complicate ale amintirilor..Variabilele le-am adus noi..Noi am complicat, in minte, tot..Noi ne-am pus intrebari grele..Noi am cautat raspunsuri imposibile.. Orasul nu..El ne-a aratat variantele simple ale unor locuri..
Subscribe to:
Posts (Atom)