Cautari virtuale

Cred ca mi-am dorit dintotdeauna sa am prieteni inteligentzi, sinceri, prietenosi, calmi, rationali, etc, oameni speciali cu care sa pot comunica dincolo de cuvinte, fraze, gesturi, etc..Si i-am cautat tot timpul, si cam nu prea i-am gasit, pentru ca ce gaseam erau parti din ce cautam, si nimic suficient, sa zic asa..Si na, mi-am conservat izolarea asta relativa a mea, care a cam continuat sa doara..Stiu ca toti avem insingurarile noastre proprii si personale, dar ele au nivele diferite, pentru ca au motive, sau ratiuni diferite..La mine era ceva care venea din ceva din adincurile mele, si din diferentzele fata de oameni, de valorile sociale, etc..E posibil ca eu sa ma fi instrainat de partea sociala pe ansamblu, inainte de a ma separa psihic de oameni individuali, pentru ca am trait in mediul ala romanesc spalat pe creier in vremea dictaturii, si eliberat brusc, dupa o revolutie-trecere-transformare a confuziilor..Care mediu social pe urma si-a amplificat confuziile, pentru ca, plecind de la un fel de zero absolut a inceput sa experimenteze tot felul de deviatii, dogme, aiureli, adevaruri, la gramada.. Pentru ca nu era o scara de valori sociala de nici un fel la noi, ca nu avea cum, ca abia ne nascusem ca democratie..Asta dupa atitea mii de ani de istorie suna ridicol, dar e re-al..Na, nasol moment, misto coliva, doar ca-coliva lipsea..Plus ca, nu e suficient ca eram zero la orice, a trebuit sa fim si ultra-arogantzi si desconsideratori, ca aparare, cumva..Deci, o societate patrata de dinainte s-a spart in patrate,  (adica forma capetelor componentilor), care si ele erau organizate tot in forme patrate..Asta era geometria unui primitivism straniu si fixat bine..In asa conditii oamenii inteligentzi, si interesantzi, si prietenosi, adica aceia pe care ii cautam eu, se izoleaza, si eventual simuleaza altceva, sau sint complet indiferentzi, ceea ce face cautarea lor o misiune imposibila..Asta e..Cind am inceput blogul, unul din motive era si asta: sa-mi caut prieteni printr-o metoda mai avansata si cuprinzatoare decit cea de dinainte..Am c rezut ca o sa incepem niste discutii interminabile, din care ne vom cunoaste mai bine, vom schimba idei, emotii, sentimente, amintiri, si poate vom deveni amici, si, de ce nu, prieteni..Dacit ca realitatea ne-a dat o maciuca in cap, asa cum a facut-o tot timpul, ca na, asa e ea, ne pindeste sa ne-o traga, ca asta stie sa faca cel mai bine; si, deci, dupa incercari si incercari, in final, rezultat anticipabil, zero ba-rat..Adica mai putin decit un zero normal..Na.. Probabil ca trebuie sa fii tenace si sa continui cautarile, toata viata chiar..Pe mine ma obosesc contactele sociale cu lume incompatibila cu mine, si de aia imi e greu si sa caut, desi in virtual e mai comod, ca nu te holbezi unul la altul ca idiotul, ci schimbi cuvinte, si detectezi acolo gindurile..E adevarat, dar iti trebuie multa energie, si rabdare, si timp pierdut nene, ori tre'sa mai si traiesti, si sa te simti liber in tine, cu valorile tale proprii, la nivelul pe care il vrei tu, fara sa trebuiasca sa accepti ineptiile unor potentiali inepti, care-s, dealtfel, multi..Asa ca iti cauti chestii care sa te faca fericit pe tine, acuma, nu mai incolo..De asta ma uit la discutii de tot felul pe Youtube, la Wikipedia, hartzi pe Google, etc..Acuma ascult pe Dragos Bucurenci la interviu cu Esca, (care mi-a mai luminat ziua, ca afara e furtuna si ploaie), in timp ce ma uit pe o harta cu Venezia.. Incerc sa-mi imaginez, in felul asta ca lucrurile frumoase pot fi neasteptat de firesti; si imi iese, astazi cel putin.. Lumea e frumoasa! Am glumit..E frumoasa, dar nu tot timpul, si nu peste tot..Dar e o mare fericire cind gasim partile care merita, si atunci raminem asa, in starea aia cit putem de mult..