Ca sa faci portretul cuiva iti trebuie multa cunoastere..Dar..Pentru propriul tau portret, cit iti trebuie sa stii? Si cit curaj? Pentru ca, se spune ca, propria ta cunoastere e o calatorie prin jungla..In care trebuie sa fii pregatit sa te lupti cu proprii tai monstri, tacuti si ascunsi..Si cu propriile frici, si instabilitati..Cu tot ce erai, si nu stiai ca esti..
Dar poti descoperi in tine si multa caldura, compasiune, si iubire..Si atunci te simti ca si cind ti-ai putea sterge defectele..
A trecut solstitiul de vara..De acum incolo ziua scade, si implicit, noaptea creste..Desi sintem la prima treime trecuta din vara, abia..Mai exista iulie, august, ramase..Ca sa nu mai spunem de septembrie cel prietenos.. Ce curios..Astazi am avut o stare de Craciun..Am ascultat colinde, am baut bere si vin, am aprins becurile de pom, asa de test..Am cautat pe net imagini cu mosul care aduce cadouri..Mi-am imaginat peisajul plin de zapada, si de oameni infofolitzi..
La mine in micul meu apartament e o caldura de Sahara..Caldura am, lipseste doar soarele si nisipul..Desi ma astept sa treaca oricind siruri de camile si neni cu cearceafuri pe ei..Sper, la noapte, sa nu vina peste mine, asa, neanuntzata vreo furtuna de nisip..Sau un sir de cadine, care sa caute vreo oaza..De fapt, mai stii?
No comments:
Post a Comment