Linii

Se spune ca substantza profunda a lumii e invizibila pentru cei neinitziatzi..Ca doar unii pot vedea invizibilul.. E posibil..Pentru ca, ce e adinc, pot citi doar sufletele capabile..Si educate..Si trecute prin pasiuni, si dureri proprii, ale lor, si nestiute de ceilaltzi..
Eu sint un suflet..Tu esti un suflet..Toti sintem lumi construite din piese adunate, in viteza, pe o margine ingusta, de timp..Cu mult parfum de trecut, si armonii de dincolo de noi..
Contururile celorlalte lumi nu le-am stiut, si, poate, nu le vom sti, pentru ca sint atit de largi si indepartate.. Putem doar sa incercam sa le imaginam..Ca sa intelegem, cum propriile contururi ni se potrivesc, intre..
Vezi tu, miine poate fi un loc al luminilor..Sau nu..Poate vom  fi fericitzi, sau vom suferi inimaginabil..Poate vom gasi ceva, sau vom pluti, inca, in nestiut..Poate..
Lumea destinului ne e lumea propriilor intzelegeri, si al propriilor imaginatzii, si vise..Ne invirtim intre ce ni se ofera..Calcam pe propriile urme..Urmam drumurile propriilor viziuni..Pasim pe acele traiectorii pe care am crezut..Ca ne pot duce spre adevar..
Cind eram mic, totul imprejur mi se parea urias..Maturii erau altfel de oameni, care ma inconjurau, pe care nu-i intelegeam, si care ma puteau anihila atit de usor..Cu tot, de care erau capabili..Cu regulile lor sinistre, cu blocajele aduse din lumile lor..Cu impunerile lor..Cu tot ce erau..Atit de diferiti de mine, cel mic, si atit de vulnerabil..Apoi am crescut, si am vazut cum dimensiunile mi s-au schimbat..Am ajuns ca ei, fizic, cumva..Dar, distantele dintre noi au cam ramas, la fel..Intr-un fel..Apoi s-au marit..Am mers pe alte drumuri.. Am trait altfel, am simtit altfel, am devenit un alt-cineva..Cu alte lumi proprii..
Fiecare avem frecventzele proprii ale sufletului..Si vedem altfel, culorile vintului..Un curcubeu exista acolo, dincolo de noi..