Ii invidiez pe cei fericiti, si carora li se citeste pe moaca, asta..Imi vine sa ma duc la ei, si sa le cumpar un procent de fericire..Ca ei si asa au prea multa..Ca sa am si eu..Si ii mai invidiez pe cei ce iubesc ceva, sau pe cineva..Ca de iubit nu e usor, si cind ti se intimpla zici ca l-ai prins pe Dumnezeu de..De ceva..Ma rog, daca exista, si daca are in dotare ceva, de care sa-l prinzi..
Ar fi ideal sa iubesti, si sa fii fericit..Ca na, altfel la ce naiba sa traiesti..Acuma si iubirea, si fericirea sint chestii mai eterice, nu le obtii usor, trebuie sa te implici, sa depui efort, sa te lasi convins..E o munca..Da' cre'ca merita, ca vezi viata mai in roz..Si ai alta perspectiva, sau ceva..Da' depinde si asta de multe..Ca nu e usor sa te implici, sa rezonezi, sa empatizezi, sa..Ca na, e cu probleme, ca daca ratezi te doare tare..Da cica dupa un timp de rateuri te mai relaxezi, si nu mai crezi in iluzii..Se poate..
Totul e sa nu abandonezi..Si sa mergi inainte, orice ar fi..Ca na..Mai gresesti, dar inveti..
Wednesday, January 8, 2014
Cuvinte si intelesuri
Am recitit posturile scrise, si vad ca am tendinta sa repet unele cuvinte..Dar, parca nu le pot schimba, pentru ca as schimba, odata cu ele sensul pe care am vrut sa-l dau, frazelor..Uneori am incercat sa schimb cuvintele, si rezultatul a fost dezamagitor..Pe cuvint..Mai bine sa fie repetitii, decit ineptii:)) Ma rog, in limitele acceptabile..
Acuma si exprimarile trebuie sa fie conforme cu regulile limbii..Dar spatiile dintre cuvinte cred ca trebuie umplute cu idei, si sentimente..Ca sa spuna ceva din fiinta care sintem..
Bun, limba romaneasca de azi are multe reguli adaugate cmplet inepte..De ce sa spui sunt in loc de sint, si sa inlocuiesti i din i cu i din a? Ca sa ce? Ca sa complici inutil? Ca si asa am inteles ca s-au acceptat nush ce variante de exprimari, pentru ca romanul spune anumite chestii intr-un fel, sau altul..Ce timpenie colosala.. Eu zic ca sa folosim si k din c, si z din j, sau n din m, ca tot la fel e..Si asa limba e mult prea complicata si stufoasa, si plina de reguli..Chestia nu e de corectitudinea folosirii, cit de a exprima idei, cu ea..IDEI, nu baliverne, nene..Ca timpenii, oho, e plin, peste tot..Se bat cimpii cu gratie..Toata lumea abereaza.. Ca e legal, nu?
Acuma si exprimarile trebuie sa fie conforme cu regulile limbii..Dar spatiile dintre cuvinte cred ca trebuie umplute cu idei, si sentimente..Ca sa spuna ceva din fiinta care sintem..
Bun, limba romaneasca de azi are multe reguli adaugate cmplet inepte..De ce sa spui sunt in loc de sint, si sa inlocuiesti i din i cu i din a? Ca sa ce? Ca sa complici inutil? Ca si asa am inteles ca s-au acceptat nush ce variante de exprimari, pentru ca romanul spune anumite chestii intr-un fel, sau altul..Ce timpenie colosala.. Eu zic ca sa folosim si k din c, si z din j, sau n din m, ca tot la fel e..Si asa limba e mult prea complicata si stufoasa, si plina de reguli..Chestia nu e de corectitudinea folosirii, cit de a exprima idei, cu ea..IDEI, nu baliverne, nene..Ca timpenii, oho, e plin, peste tot..Se bat cimpii cu gratie..Toata lumea abereaza.. Ca e legal, nu?
Fiinte
Viata ne mai ofera variante..Scena lumii se mai schimba, din cind in cind..Si noi ne adaptam, doar..Jucam unele roluri pentru ca asa ni se cere..Dar, tot ce aratam sint variante ale propriei fiinte..Pentru ca toate rolurile converg spre noi insine, spre fiinta care sintem..Noi raminem conformi, cu tot..Doar scenele ne aduc alte masti..
Eu sint eu, asa cum tu esti tu..Si nimic, vreodata, nu ne va schimba..Nici chiar ceilalti, cu mastile lor elaborate..
Cred ca zimbetul tau e cel mai frumos lucru din lumea asta..Pentru ca m-a facut sa simt ca sint cel mai bun, dintre toti..Si mi-a dat atita energie, cit sa pot zimbi si eu, la fel, catre tine..Vezi, mai avem in noi atita frumusete, cit sa aratam celor ce stiu sa o primeasca, deschis..Zimbind..
Eu sint eu, asa cum tu esti tu..Si nimic, vreodata, nu ne va schimba..Nici chiar ceilalti, cu mastile lor elaborate..
Cred ca zimbetul tau e cel mai frumos lucru din lumea asta..Pentru ca m-a facut sa simt ca sint cel mai bun, dintre toti..Si mi-a dat atita energie, cit sa pot zimbi si eu, la fel, catre tine..Vezi, mai avem in noi atita frumusete, cit sa aratam celor ce stiu sa o primeasca, deschis..Zimbind..
Teatru
Trecem singuri prin viata..Si experimentam toate trecerile cu sufletul unui singuratic..Pentru ca avem clar, constiinta ca doar singuri ne putem rezolva problemele..Desi, ce bine ne ar fi sa ne simtim alaturi..
Pe scenele lumii jucam un rol care nu are variante..Si ne simtim printre ceilalti ca alergatori printre umbre.. Ca intr-o piesa care se poate juca intr-un mod unic..Desi, in timp, vedem ca pot fi atitea posibilitati..
Jucam roluri in teatrul asta infinit, al lumilor..Si vedem ce bine ne este intre ceilalti..Sintem fiinte sociale..Si ne place sa simtim ca exista o replica, undeva, care sa ne raspunda la ce spunem..
Vrem sa fim alaturi..Chiar daca nu aratam asta..
Uneori simtim ca doar noi insine ne sintem alaturi..Si dupa ce ne privim in oglinzi, ne dam seama ca reflexia aceea adevarata, a fiintei, chiar exista..Si ca depinde doar de noi, sa o gasim..Oriunde ar fi..
Pe scenele lumii jucam un rol care nu are variante..Si ne simtim printre ceilalti ca alergatori printre umbre.. Ca intr-o piesa care se poate juca intr-un mod unic..Desi, in timp, vedem ca pot fi atitea posibilitati..
Jucam roluri in teatrul asta infinit, al lumilor..Si vedem ce bine ne este intre ceilalti..Sintem fiinte sociale..Si ne place sa simtim ca exista o replica, undeva, care sa ne raspunda la ce spunem..
Vrem sa fim alaturi..Chiar daca nu aratam asta..
Uneori simtim ca doar noi insine ne sintem alaturi..Si dupa ce ne privim in oglinzi, ne dam seama ca reflexia aceea adevarata, a fiintei, chiar exista..Si ca depinde doar de noi, sa o gasim..Oriunde ar fi..
Simtul trecerilor
Sintem..Sintem ce am fost, ca sa devenim ce sintem, inca..Sintem fiinte ce se transforma continuu, in alte fiinte..Sintem ce putem deveni, asa cum sintem ce am fi putut deveni din momentul in care am constientizat asta..Sintem existente clare, perceptibile, si autentice, pentru ca, acum, sintem variantele cele mai bune ale fiintelor ce am putut fi..
Sintem..Oameni trecatori..Traiectorii posibile prin spatiile acceptate..Cu caracteristicile tuturor..Cu ochi, miini, si riduri de timp..Cu miscari anticipate, si trasaturi definite de curbe matematic definite..Cu tot ce avem ca dat al trecuturilor..
Timpul ne-a conformat, si noi am urmat pasii celorlalti..Si mergem inainte, iar, pe drumuri stiute..Ca sa vedem ce simtim cind facem asta..
Sintem..Oameni trecatori..Traiectorii posibile prin spatiile acceptate..Cu caracteristicile tuturor..Cu ochi, miini, si riduri de timp..Cu miscari anticipate, si trasaturi definite de curbe matematic definite..Cu tot ce avem ca dat al trecuturilor..
Timpul ne-a conformat, si noi am urmat pasii celorlalti..Si mergem inainte, iar, pe drumuri stiute..Ca sa vedem ce simtim cind facem asta..
Locul perceptiilor
Un spirit mai pluteste, pe undeva, deasupra..Si ne mai ia si pe noi, intr-o calatorie, sa mai vedem cum arata lumea, privita de sus..Si e atit de bine si de plin de libertati, pe care nu le-am simtit inainte..
Uneori mai vrem sa mergem asa, prin locuri pe care nu le-am stiut..Si sa experimentam..
Bine, putem privi lumea din atitea pozitii, asa, pur si simplu..Ca si cind am fi acolo..Doar noi..Si doar ca sa putem povesti, in cuvinte, ce am simtit, ca sa sa vedem reactia celorlalti..
Sintem doar fiintele ce impart aceeasi felie de timp, cu toti..Care stau aici, acum, in locul propriu, al propriilor ginduri, si perceptii..
Uneori mai vrem sa mergem asa, prin locuri pe care nu le-am stiut..Si sa experimentam..
Bine, putem privi lumea din atitea pozitii, asa, pur si simplu..Ca si cind am fi acolo..Doar noi..Si doar ca sa putem povesti, in cuvinte, ce am simtit, ca sa sa vedem reactia celorlalti..
Sintem doar fiintele ce impart aceeasi felie de timp, cu toti..Care stau aici, acum, in locul propriu, al propriilor ginduri, si perceptii..
Mesaj galactic
Sufletele seamana..Sint la fel in tot ce fac..Si se intilnesc la fel, daca se simt ca pot fi la fel, cind imprejururile le sint prietenoase..
Eu sint ce sint..Si ce simt..Si tu, la fel..si, cind ne intilnim ne aratam asa cum sintem..Si ne uitam unul la altul, asa, ca si cind sintem ce sintem, sau ce simtim..
Viata ne e, la fel de imprejur..Si ne simtim confortabil, cu ea..Asa ca si cind am putea privi in ochi totul..Apoi mai intilnim o alta fire..Un alt om..Pe care il privim, la fel..Si care ne priveste, la fel..Si, cu care incepem sa vorbim..Ca si cind am incepe sa ne explicam viata..Si, care, ne raspunde la fel..Cu aceeasi intelegere..
Si, atunci, printre cuvinte care ne vin, parca din aceeasi lume, cautam sa ne apropiem persoana aceea, cumva..Cautam sa descriem tot, ca si cind am cauta sa ne explicam noua insine..Si asteptam un raspuns, ca sa vedem cine e dincolo..Si vedem ca, dupa un timp stelar, primim un raspuns neasteptat..Si, care, parca ne surprinde..Pentru ca e de la un suflet mult mai apropiat..
Eu sint ce sint..Si ce simt..Si tu, la fel..si, cind ne intilnim ne aratam asa cum sintem..Si ne uitam unul la altul, asa, ca si cind sintem ce sintem, sau ce simtim..
Viata ne e, la fel de imprejur..Si ne simtim confortabil, cu ea..Asa ca si cind am putea privi in ochi totul..Apoi mai intilnim o alta fire..Un alt om..Pe care il privim, la fel..Si care ne priveste, la fel..Si, cu care incepem sa vorbim..Ca si cind am incepe sa ne explicam viata..Si, care, ne raspunde la fel..Cu aceeasi intelegere..
Si, atunci, printre cuvinte care ne vin, parca din aceeasi lume, cautam sa ne apropiem persoana aceea, cumva..Cautam sa descriem tot, ca si cind am cauta sa ne explicam noua insine..Si asteptam un raspuns, ca sa vedem cine e dincolo..Si vedem ca, dupa un timp stelar, primim un raspuns neasteptat..Si, care, parca ne surprinde..Pentru ca e de la un suflet mult mai apropiat..
Suflete
Tu te vezi intr-o reflexie, asa, pentru ca iti e aratata..dar daca e sa iti cauti omul tau, in care sa iti vezi constiinta, cum e? Ce om, cum, cine sa fie? Cine sa iti fie partener pentru infinit, de acum incolo? Greu de spus, nu? Pentru ca omul tau trebuie sa aiba anumite trasaturi, si calitati..Sa te inteleaga, asa cum tu ti-ai dori.. si sa iti fie alaturi intr-un fel, cum numai spiritul tau ar putea pricepe..Si sa te vada, asa cum esti, dincolo de tot, sa te insoteasca, si sustina, in tot ce esti, asa cum esti..Sa iti simta sufletul, si sa ii fie alaturi, asa..
Omul tau e reflexia ta..Asa cum viata ta e o varianta a vietii lui, privita oricum, din toate unghiurile.. Tu esti el, asa cum si el e tu, si voi, impreuna, sinteti o varianta de destine ce s-au intimplat sa se intilneasca..
Viata ta e o intilnire fericita cu viata lui..Si fericirea de a fi impreuna e sansa de a trai in acelasi suflet, o viata pe care o vezi ca o varianta a existentei..Ca ceva ce percepi altfel, si frumos, pentru ca e alaturi de o alta constiinta, ce te simte aproape, asa cum si tu o simti..
In luminile diminetii ne mai vedem cum aratam, asa cum sintem..Si ne privim asa de detasat, si ne simtim asa de bine..Pentru ca stim ca, dincolo de ochi, privirile ne vin, cumva, cu o caldura a unui suflet la care am visat atit de mult, si care am stiut, ca, venind, ne va fi influentat atit de mult sufletetele..Ale noastre, asa cum sint, acum..
Azi ne mai uitam la noi insine, si ne gindim la cum am fi fost daca am fi fost altfel..De fapt, cui sa-i mai pese?
PS Daca miine cineva iti va propune ca sa calatoresti cu el, asa, de placere, in Orient Express, impreuna, doar ca sa-i explici unele mistere ale vietii, ce ai spune? Cit de usor iti va fi sa ii dai un raspuns? Si care va fi, acela?
Omul tau e reflexia ta..Asa cum viata ta e o varianta a vietii lui, privita oricum, din toate unghiurile.. Tu esti el, asa cum si el e tu, si voi, impreuna, sinteti o varianta de destine ce s-au intimplat sa se intilneasca..
Viata ta e o intilnire fericita cu viata lui..Si fericirea de a fi impreuna e sansa de a trai in acelasi suflet, o viata pe care o vezi ca o varianta a existentei..Ca ceva ce percepi altfel, si frumos, pentru ca e alaturi de o alta constiinta, ce te simte aproape, asa cum si tu o simti..
In luminile diminetii ne mai vedem cum aratam, asa cum sintem..Si ne privim asa de detasat, si ne simtim asa de bine..Pentru ca stim ca, dincolo de ochi, privirile ne vin, cumva, cu o caldura a unui suflet la care am visat atit de mult, si care am stiut, ca, venind, ne va fi influentat atit de mult sufletetele..Ale noastre, asa cum sint, acum..
Azi ne mai uitam la noi insine, si ne gindim la cum am fi fost daca am fi fost altfel..De fapt, cui sa-i mai pese?
PS Daca miine cineva iti va propune ca sa calatoresti cu el, asa, de placere, in Orient Express, impreuna, doar ca sa-i explici unele mistere ale vietii, ce ai spune? Cit de usor iti va fi sa ii dai un raspuns? Si care va fi, acela?
Uimiri percepute
Tu, sau eu..Sau oricine, oricind..Sintem suflete ce plutesc prin lumea asta..Si asta nu intelegem..Ca plutim, ca sa fim..Sau sintem, doar asa, pur si simplu..Ca sa fim, si sa plutim..Ca sa intelegem ce sintem, sau cine sintem, sau in ce lume traim..Asa..
am primit darul fiintei mai demult..si profitam de el..Ca sa pricepem ceva..Cit putem..Ne uitam la tot, si toate, ne miram, si ne aducem toate senzatiile inauntru..Si, apoi ne uitam la tot, si la noi, si ne pare bine ca existam, asa cum sintem..Ce frumos e tot ce putem percepe..
am primit darul fiintei mai demult..si profitam de el..Ca sa pricepem ceva..Cit putem..Ne uitam la tot, si toate, ne miram, si ne aducem toate senzatiile inauntru..Si, apoi ne uitam la tot, si la noi, si ne pare bine ca existam, asa cum sintem..Ce frumos e tot ce putem percepe..
Distantele posibile
Lasa-ma sa te privesc..Asa cum te las sa ma privesti..Asa, acum, cind nu e nimeni imprejur..cu ochi ce vad tot, in detalii, si intreg..
Si eu, si tu, semanam, asa cit sa simtim ca semanam..Cit sa simtim ca detaliile reflexiilor ne sint la fel.. Cit sa simtim ca tot ce simtim ne e atit de apropiat..Ca tot ce am fost vreodata ne e atit de asemanator..
Sint aici..Si tu esti acolo..Asa..Ca si cind eu as fi cel care s-ar apropia, ca sa-ti propuna o conversatie..Care sa duca la ceva ce va fi, doar de noi stiut..Ceva misterios, vezi, si atit de interesant..
Inca sint aici..Si, inca, tu esti acolo..Si inca toate ce vor fi sa fie se vor intimpla, intre noi..
Sintem la o distanta infima..De citeva sperante..
Lacrimile de dupa, mai asteapta..Asa cum asteapta si soarele care sa ne lumineze viata..Ne mai privim, ca atunci..Ne mai lasam liberi, asa, ca atunci..Ca atunci cind simteam ce frumos era sa fim atit de liberi, impreuna..Iti mai aduci aminte?
Si eu, si tu, semanam, asa cit sa simtim ca semanam..Cit sa simtim ca detaliile reflexiilor ne sint la fel.. Cit sa simtim ca tot ce simtim ne e atit de apropiat..Ca tot ce am fost vreodata ne e atit de asemanator..
Sint aici..Si tu esti acolo..Asa..Ca si cind eu as fi cel care s-ar apropia, ca sa-ti propuna o conversatie..Care sa duca la ceva ce va fi, doar de noi stiut..Ceva misterios, vezi, si atit de interesant..
Inca sint aici..Si, inca, tu esti acolo..Si inca toate ce vor fi sa fie se vor intimpla, intre noi..
Sintem la o distanta infima..De citeva sperante..
Lacrimile de dupa, mai asteapta..Asa cum asteapta si soarele care sa ne lumineze viata..Ne mai privim, ca atunci..Ne mai lasam liberi, asa, ca atunci..Ca atunci cind simteam ce frumos era sa fim atit de liberi, impreuna..Iti mai aduci aminte?
Tot inca
Stii, in lumea asta concreta, lacrimile nu sint un efect, sau o justificare..Sint doar ce sint..Asa cum sint, pentru tine, sau, doar, pentru momentul asta afectiv..
Talentul tau e varianta ta de a fi, intr-un fel.. Cind cauti sa iti determini un alt viitor..Tu..Singur, cu toti ceilalti imprejur..
Daca te poti vedea in oglinda ta, sau a celorlalti, e ok..Pentru ca asa e sa fie..E ca o obligatie, cumva..
Ma ma mye, skinny love, I was always here and about to listen to your voice my dear..O voce care suna asa, intr-un anumit fel prin lumea asta infinita..O iubire ca o ceva nestiut, si calm, ca o adiere de vint de vara..O varianta clara de timpuri..Ca intr-un ceva ce a fost, atunci, ceva..Te mai vad, asa cum te vedeam, cumva, atunci..Cu toate contururile atit de clare..Ca si cum ai fi, acum, linga mine..Si nu doar acum..Te vad limpede..Ca ieri..Ca atunci cind eram doar noi, fata in fata, si ne spuneam tot..Si cind ne simteam atit de liberi..
Despre mine, toate bune, sint inca ok.Sint la fel..Imi mai amintesc toate, si tot..Ca ieri..Esti ca ieri, linga mine, si ne mai povestim tot ce am fost, si tot ce visam sa fim..Vezi, imprejur e inca frig, si inca te mai apar de tot ce era..Ca atunci, ca cind toti ceilalti veneau sa ne inconjoare..Si cind stiai ca doar eu te puteam apara..
Eu mai am, in mine, tot ce eram, si tu stiai ca am..Mai sint omul pe care ai stiut ca il poti cunoaste.. Omul care stia sa te adore, asa cum stia sa se lupte cu viata asta anosta..Omul..Cel pe care il credeai impreuna..
Ma mai gindesc la tine..Asa cum stiu ca si tu..Omul..Cel fara de varianta de stil, sau sens..Omul deschis, si transformat de toate trairile aparute, asa..Omul care a vrut sa fie ceva ce nu a stiut sa fie, mai demult..
Talentul tau e varianta ta de a fi, intr-un fel.. Cind cauti sa iti determini un alt viitor..Tu..Singur, cu toti ceilalti imprejur..
Daca te poti vedea in oglinda ta, sau a celorlalti, e ok..Pentru ca asa e sa fie..E ca o obligatie, cumva..
Ma ma mye, skinny love, I was always here and about to listen to your voice my dear..O voce care suna asa, intr-un anumit fel prin lumea asta infinita..O iubire ca o ceva nestiut, si calm, ca o adiere de vint de vara..O varianta clara de timpuri..Ca intr-un ceva ce a fost, atunci, ceva..Te mai vad, asa cum te vedeam, cumva, atunci..Cu toate contururile atit de clare..Ca si cum ai fi, acum, linga mine..Si nu doar acum..Te vad limpede..Ca ieri..Ca atunci cind eram doar noi, fata in fata, si ne spuneam tot..Si cind ne simteam atit de liberi..
Despre mine, toate bune, sint inca ok.Sint la fel..Imi mai amintesc toate, si tot..Ca ieri..Esti ca ieri, linga mine, si ne mai povestim tot ce am fost, si tot ce visam sa fim..Vezi, imprejur e inca frig, si inca te mai apar de tot ce era..Ca atunci, ca cind toti ceilalti veneau sa ne inconjoare..Si cind stiai ca doar eu te puteam apara..
Eu mai am, in mine, tot ce eram, si tu stiai ca am..Mai sint omul pe care ai stiut ca il poti cunoaste.. Omul care stia sa te adore, asa cum stia sa se lupte cu viata asta anosta..Omul..Cel pe care il credeai impreuna..
Ma mai gindesc la tine..Asa cum stiu ca si tu..Omul..Cel fara de varianta de stil, sau sens..Omul deschis, si transformat de toate trairile aparute, asa..Omul care a vrut sa fie ceva ce nu a stiut sa fie, mai demult..
Tot nimic
Spirit, sau sens, e o doar o varianta, pentru ca sint atit de multe intimplate inainte..Daca zic litere, e ca sa fie, asa, ceva, printre altele..
Ti-ar pasa daca as vorbi despre ceva? Da? De ce? Ce efect ar avea sa spun ceva? Cum ti-ar raspunde propriul tau suflet la ceva, orice, as spune eu, acum? Ce ai gindi despre mine daca m-as manifesta intr-un fel, anume? Nu stiu, ce as deveni.. Ce fel, sau in ce fel..
Variantele se suprapun..Ne reintoarcem la ceva, ce, parca, a avut o semnificatie, cumva..
Timpul e imprejur..E clar, si confuz..Lumile se transforma, inca..Totul e nimic..Asa cum nimic e totul..Ca sa..
Ti-ar pasa daca as vorbi despre ceva? Da? De ce? Ce efect ar avea sa spun ceva? Cum ti-ar raspunde propriul tau suflet la ceva, orice, as spune eu, acum? Ce ai gindi despre mine daca m-as manifesta intr-un fel, anume? Nu stiu, ce as deveni.. Ce fel, sau in ce fel..
Variantele se suprapun..Ne reintoarcem la ceva, ce, parca, a avut o semnificatie, cumva..
Timpul e imprejur..E clar, si confuz..Lumile se transforma, inca..Totul e nimic..Asa cum nimic e totul..Ca sa..
Praf de suflete
Avem un suflet atit de fragil, si de singur..Si de usor de ranit..Sintem atit de nestiuti, in tot..Sintem cind casanti, cind flexibili..Depinde de impact..
Uneori mai ratacim asa, nestiuti, prin spatii..Si ne plimbam privind, de deasupra, alte lumi..Vedem jocul de lumini de dedesubt, ca si cind ar fi, parca, special pregatit pentru o sarbatoare..
Uneori ne imaginam ca viata ne e un dar, cu toate datele..Si ca ar fi normal sa existe suflete, care sa ne iubeasca..Si sa ne dea confort, sa ne ajute, si sa ne dea sperante..Apoi, cind realizam cum e lumea, ne bucuram la lucruri mici, care ne vin, asa, pur si simplu..
Uneori, dupa ce simtim ce arida e lumea, ne bucuram la o clipa de liniste, si un pahar de apa, baut stind pe o piatra din desertul asta urias..
Vezi, lumea, de oriunde, si de oricind, a fost intotdeauna, o mare iluzie..Doar in imaginatia noastra a aratat altfel..Doar noi am simtit ca traim, asa, ca si cind chiar am fi trait, printre variante posibile..Praful a acoperit tot, cu tot ce a fost..Sintem umbre, doar..Si fara sa intelegem prea multe..
Uneori mai ratacim asa, nestiuti, prin spatii..Si ne plimbam privind, de deasupra, alte lumi..Vedem jocul de lumini de dedesubt, ca si cind ar fi, parca, special pregatit pentru o sarbatoare..
Uneori ne imaginam ca viata ne e un dar, cu toate datele..Si ca ar fi normal sa existe suflete, care sa ne iubeasca..Si sa ne dea confort, sa ne ajute, si sa ne dea sperante..Apoi, cind realizam cum e lumea, ne bucuram la lucruri mici, care ne vin, asa, pur si simplu..
Uneori, dupa ce simtim ce arida e lumea, ne bucuram la o clipa de liniste, si un pahar de apa, baut stind pe o piatra din desertul asta urias..
Vezi, lumea, de oriunde, si de oricind, a fost intotdeauna, o mare iluzie..Doar in imaginatia noastra a aratat altfel..Doar noi am simtit ca traim, asa, ca si cind chiar am fi trait, printre variante posibile..Praful a acoperit tot, cu tot ce a fost..Sintem umbre, doar..Si fara sa intelegem prea multe..
Cristale de singuratati
Se aseaza iar linistile, peste cele de acum, sau de demult..E o lumina penumbra in camera..Se mai vad, printre straturile dintre jaluzele o parte din luminile de afara..Luminile orasului care e dincolo de fereastra..
Parca au trecut 1000 de ani de cind am uitat cine mai sint..1000 de ani..De cind m-am mai vazut eu, pe mine, ca intr-o reflexie a unei oglinzi a sufletului..O eternitate nespusa..Ca o liniste adusa din spatiile necunoscute ale lumilor pe care nu am avut curaj sa le mai vizitez..Ca o tacere impusa de atitea ginduri care nu s-au putut spune..1000 de ani de nevedere, in care, parca, si culoarea ochilor s-a mai schimbat..Ani de vid, si calatorii pline doar de imagini, si viziuni..Ani traiti, parca, altfel..Fara a incerca privirile curajoase, sau actiunile clare ale fiintelor..Ani uniformi, si plini de trairi de nespus..Cred..
Acum e ca dupa ce toate s-au cristalizat, iar..O dezmortire dupa inghetul planetei..Cind inca totul e confuz, si plin de variante de viitor, posibile..Imprejur e la fel..La fel de frig..Si totul e, inca, captiv in propria lume de cristale de gheata..Ma simt la fel de singur..Timpul e si el blocat..E liniste, ca inainte..Am uitat unde sint.. Parca nu mai conteaza..Pentru ca, oricum, orice ar fi, nu mai e nimeni sa-mi raspunda la intrebari..
Privirile au ramas suspendate..Totul e la doar un infinit distanta..Clipele nu se mai ating, asa cum nici sufletele..Ne separa o eternitate de tot..Sintem la fel de singuri..Oricit am privi dincolo..
Parca au trecut 1000 de ani de cind am uitat cine mai sint..1000 de ani..De cind m-am mai vazut eu, pe mine, ca intr-o reflexie a unei oglinzi a sufletului..O eternitate nespusa..Ca o liniste adusa din spatiile necunoscute ale lumilor pe care nu am avut curaj sa le mai vizitez..Ca o tacere impusa de atitea ginduri care nu s-au putut spune..1000 de ani de nevedere, in care, parca, si culoarea ochilor s-a mai schimbat..Ani de vid, si calatorii pline doar de imagini, si viziuni..Ani traiti, parca, altfel..Fara a incerca privirile curajoase, sau actiunile clare ale fiintelor..Ani uniformi, si plini de trairi de nespus..Cred..
Acum e ca dupa ce toate s-au cristalizat, iar..O dezmortire dupa inghetul planetei..Cind inca totul e confuz, si plin de variante de viitor, posibile..Imprejur e la fel..La fel de frig..Si totul e, inca, captiv in propria lume de cristale de gheata..Ma simt la fel de singur..Timpul e si el blocat..E liniste, ca inainte..Am uitat unde sint.. Parca nu mai conteaza..Pentru ca, oricum, orice ar fi, nu mai e nimeni sa-mi raspunda la intrebari..
Privirile au ramas suspendate..Totul e la doar un infinit distanta..Clipele nu se mai ating, asa cum nici sufletele..Ne separa o eternitate de tot..Sintem la fel de singuri..Oricit am privi dincolo..
Traiectorii printre destine
Se spune ca: nimic nu se pierde, nimic nu se cistiga, totul se transforma..In universul nostru izolat, toate devin altceva..Poate ca si noi facem la fel, ne transformam acumulind idei continuu, pe care le luam dintr-o cutie misterioasa, pe care o deschidem doar cind viata ne pune in anumite situatii..
Ma gindeam daca orasul isi mai aduce aminte de mine..In fotografii pare neschimbat, aproape..Strazile sint la fel, cladirile mai au in ele ecourile de demult..Luminile si umbrele par a fi la fel de jucause, printre crengile copacilor..Spiritul locurilor parca a ramas la fel..Etern..Si identic cu cel pe care l-am cunoscut si eu..Dupa atita timp..Ce bine ca el, macar, s-a pastrat..
Noi ne-am mai schimbat..Am invatat lucruri noi..Am mers inainte printre cenusile vechilor imperii..Am trait si bune, si rele, amestecate, si am mai facut pasi pe traiectorii-test, sau imaginate, pasi adevarati, sau invizibili, uneori..Am urcat, am coborit, am mers pe cite directii am crezut, sau simtit, ca ne reprezinta..Am privit spre locuri, spre oameni, spre noi-insine, si am inteles unele lucruri..Ne-am imprietenit cu timpul, si ne-am trait dimensiunile existentei, iar, asa cum parca ni le-am trait si altadata..Cind realisti, si urmind o corectitudine a logicilor, cind purtati de pasiunile clipelor, si virstelor..
Destinul e in noi..Si e construit matematic de fiinta noastra..Traiectoria vietii e doar un rezultat al realitatilor care ni s-au intimplat..Sau, inca, ni se mai intimpla..
Ma gindeam daca orasul isi mai aduce aminte de mine..In fotografii pare neschimbat, aproape..Strazile sint la fel, cladirile mai au in ele ecourile de demult..Luminile si umbrele par a fi la fel de jucause, printre crengile copacilor..Spiritul locurilor parca a ramas la fel..Etern..Si identic cu cel pe care l-am cunoscut si eu..Dupa atita timp..Ce bine ca el, macar, s-a pastrat..
Noi ne-am mai schimbat..Am invatat lucruri noi..Am mers inainte printre cenusile vechilor imperii..Am trait si bune, si rele, amestecate, si am mai facut pasi pe traiectorii-test, sau imaginate, pasi adevarati, sau invizibili, uneori..Am urcat, am coborit, am mers pe cite directii am crezut, sau simtit, ca ne reprezinta..Am privit spre locuri, spre oameni, spre noi-insine, si am inteles unele lucruri..Ne-am imprietenit cu timpul, si ne-am trait dimensiunile existentei, iar, asa cum parca ni le-am trait si altadata..Cind realisti, si urmind o corectitudine a logicilor, cind purtati de pasiunile clipelor, si virstelor..
Destinul e in noi..Si e construit matematic de fiinta noastra..Traiectoria vietii e doar un rezultat al realitatilor care ni s-au intimplat..Sau, inca, ni se mai intimpla..
Monday, January 6, 2014
Lumea experiment
Astazi lumea cauta sa evolueze, sa uite trecuturile, si sa mearga inainte, pe drumuri pe care si le construieste intelegind ce a trait, mai demult..Desi, uneori nu prea ii reuseste..
Societatea romaneasca e in plin ev mediu..Atita misticism, credinte oarbe, apucaturi primitive vezi in ce se intimpla, ca ramii masca..Bine, e de inteles, pina la un punct, ca, unii abia au iesit dintr-o dictatura feroce, dar sa iti traiesti libertatea revenind la un trecut primitiv, mi se pare de neinteles..Nu asa evoluezi..Si nu cu asa constiinte..Astia pare ca ar fi capabili sa arda pe rug iar, pe oricine ar avea alte idei diferite..In secolul asta.. Ce vite, ce animale, ce mizerii..
Am in minte un tip de om, ala determinat de epoca aia intunecata a comunismului..Un cretin, adica, intransigent, rece, care sanctiona tot ce iesea din variantele de gindire ale epocii..Un animal salbatic, gata oricind sa taxeze tot..Si vezi, animalul ala exista inca, in constiinta sociala..
Ma uit la ce fel gindeste lumea, acum..Dupa evolutia post-revolutionara..Cocalari, sau zine..Orice ar fi.. Fiinte care se cred ce nu sint..Ce aberatii..Ce mizerii..Nu asa ar fi trebuit sa fie, cred..Ce variante de fiinte dezaxate genetic..Ce mutatii, survenite dupa o transformare sociala profunda..Ce asocieri de variante.. Ce existente..E uluitor..Ca intr-un roman suprarealist..Nivelul mentalitatilor se vede in nivelul societatilor.. Societati in care, vrem, sau nu, ne traim cotidianul unor vieti date..
Vezi, lumea e inca un teritoriu al experientelor..
Societatea romaneasca e in plin ev mediu..Atita misticism, credinte oarbe, apucaturi primitive vezi in ce se intimpla, ca ramii masca..Bine, e de inteles, pina la un punct, ca, unii abia au iesit dintr-o dictatura feroce, dar sa iti traiesti libertatea revenind la un trecut primitiv, mi se pare de neinteles..Nu asa evoluezi..Si nu cu asa constiinte..Astia pare ca ar fi capabili sa arda pe rug iar, pe oricine ar avea alte idei diferite..In secolul asta.. Ce vite, ce animale, ce mizerii..
Am in minte un tip de om, ala determinat de epoca aia intunecata a comunismului..Un cretin, adica, intransigent, rece, care sanctiona tot ce iesea din variantele de gindire ale epocii..Un animal salbatic, gata oricind sa taxeze tot..Si vezi, animalul ala exista inca, in constiinta sociala..
Ma uit la ce fel gindeste lumea, acum..Dupa evolutia post-revolutionara..Cocalari, sau zine..Orice ar fi.. Fiinte care se cred ce nu sint..Ce aberatii..Ce mizerii..Nu asa ar fi trebuit sa fie, cred..Ce variante de fiinte dezaxate genetic..Ce mutatii, survenite dupa o transformare sociala profunda..Ce asocieri de variante.. Ce existente..E uluitor..Ca intr-un roman suprarealist..Nivelul mentalitatilor se vede in nivelul societatilor.. Societati in care, vrem, sau nu, ne traim cotidianul unor vieti date..
Vezi, lumea e inca un teritoriu al experientelor..
Locul eurilor
Cica secretul succesului e sa ai valori, si sa fii selectiv..Aha, suna bine teoretic..Da ce te faci cind idiotii fac punte intre ei, si sar pe tine? Ce drac de valori sa mai ai atunci, cind esti preocupat sa supravietuiesti? Cum iesi din dilemele astea concrete ale unei lumi care acorda valori egale unora care numai valori nu au..Ma refer la valori morale, pentru ca materiale, ooooo, sint multi cretini cu bani, care cred ca pot sa dicteze..In fine..
Ma uitam, de curiozitate, cam care a fost soarta eroilor, cei cu idei cu adevarat revolutionare pentru societate..Si au sfirsit-o prost de tot, cam toti..Cu toata evolutia asta..Se pare ca natura salbatica din noi a invins natura umana, desi si-a insusit ideile..In fine, cui sa-i pese, azi, cind constientizam ca viata e scurta, si incercam sa traim, cit putem, pe apucate..
De multe ori am avut senzatia ca astept ceva, ceva ce va veni, ca un fel de cadou de la mos Craciun, o stare, o senzatie, o traire deosebita..Un om providential, nu stiu, ceva ce sa ma determine sa devin altcineva, orice.. Si simteam ca datoria mea era sa astept, si sa fiu deschis..Doar ca ce asteptam nu venea, si eu gaseam variante ca sa simt ca timpul trece mai usor..Si lasam iar, si iar, timpul sa treaca, cu speranta, ca acel ceva miraculos va veni, mai devreme, sau mai tirziu..
Parca am trait toata viata asteptind..Stind pe o banca, privind la peisaj, asa cum stateam pe un calorifer rece, inainte sa intru in examen, in studentie..Am asteptat..Si am privit la tot ce imi era imprejur, ca la o scena, in care eu jucam un rol..Ca un om, o fire, o varianta de destin ce asteapta, privind..Ca cineva care era pe o margine de lume, si cauta sa inteleaga ce ii va rezerva viata..Ca o constiinta ce se lasa privita, privind la variantele de lumi dimprejur..Ca un om ce isi cauta un loc stabil, intre atitea variante ale nestiuturilor..
Ma uitam, de curiozitate, cam care a fost soarta eroilor, cei cu idei cu adevarat revolutionare pentru societate..Si au sfirsit-o prost de tot, cam toti..Cu toata evolutia asta..Se pare ca natura salbatica din noi a invins natura umana, desi si-a insusit ideile..In fine, cui sa-i pese, azi, cind constientizam ca viata e scurta, si incercam sa traim, cit putem, pe apucate..
De multe ori am avut senzatia ca astept ceva, ceva ce va veni, ca un fel de cadou de la mos Craciun, o stare, o senzatie, o traire deosebita..Un om providential, nu stiu, ceva ce sa ma determine sa devin altcineva, orice.. Si simteam ca datoria mea era sa astept, si sa fiu deschis..Doar ca ce asteptam nu venea, si eu gaseam variante ca sa simt ca timpul trece mai usor..Si lasam iar, si iar, timpul sa treaca, cu speranta, ca acel ceva miraculos va veni, mai devreme, sau mai tirziu..
Parca am trait toata viata asteptind..Stind pe o banca, privind la peisaj, asa cum stateam pe un calorifer rece, inainte sa intru in examen, in studentie..Am asteptat..Si am privit la tot ce imi era imprejur, ca la o scena, in care eu jucam un rol..Ca un om, o fire, o varianta de destin ce asteapta, privind..Ca cineva care era pe o margine de lume, si cauta sa inteleaga ce ii va rezerva viata..Ca o constiinta ce se lasa privita, privind la variantele de lumi dimprejur..Ca un om ce isi cauta un loc stabil, intre atitea variante ale nestiuturilor..
Cantitatea determina calitatea
A fost furtuna de zapada, aproape ca m-a luat vintul pe sus. In aer se vedea doar zapada, era alb tot..Ma gindeam ca au venit extraterestrii, si au mutat axa de rotatie a pamintului, si ne-am intors la o noua glaciatiune, ma rog nu neaparat directia axei da glaciatiunea, dar am zis asa, ca sa fie ca in variantele SF de sfirsitul lumii..Si temperatura a scazut brusc la -23, un record..Cica se incalzeste clima..Pe dracu' sa-i ia.. Bine, de joi se incalzeste iar, or sa fie 0 grade, si fara vint, alta viata..Pina atunci ne incalzim la un vin fiert sau nefiert, da' cu multe grade adunate..Mi-am adus aminte de Ice Age cu Scrat cum incerca el sa-si salveze ghinda, si pentru asta si-o cam lua pe cocoasa, si mai facea si multe nefacute. Tipic..Na.
Nu-mi place sa fie cald, ca simt ca lesin cind vad soarele cum arde si incinge tot..E mai fain la umbra, la racoare..As inota intr-o piscina, undeva, sa ma joc pe sub apa..Sau in ocean, cu delfinii, ar fi cel mai dragut, sa ma agat de ei, si sa ma plimbe asa, sa ne frecam unii de altii, ca specii inteligente ce sintem..Chiar, nu m-am gindit la asta, de acuma o sa am fantezii cu delfinii, o sa ma visez ca ma inteleg mai bine cu ei decit m-as fi inteles cu altii..Ce frumos..
Am revazut iar seria Cosmos a dlui Sagan..O incintare si o provocare, dar mai mult de atit, o chestie care te face sa intelegi mai bine lumea asta in care traim..Si pe cuvintul meu ca am rezonat la absolut tot ce a spus dl Sagan, si mi-a placut enorm sa imi revin la gindurile mele de demult, pentru ca am vazut serialul cind eram mic, a fost dat si pe televiziune, pe vremea lui Ceasca..Stiu ca m-a impresionat enorm de atunci, chiar daca nu am inteles tot, dar a fost fabulos de interesant..Am inteles ca in 2014 vor sa faca un serial nou, plecind de la Cosmos..Bine, documentare de toate genurile s-au tot facut, foarte bune, dar nu cum era Cosmos..Sa speram ca vor veni, in viitor..In Cosmos se vorbea cam despre tot, privind de deasupra, cu o mare intelegere asupra lumii, si vietii, si asta ii dadea valoare..Era educativ, mai mult decit sa fie informativ..Si mai trebuie asa ceva, pentru ca astazi sintem bombardati cu informatii, pe care nu stim sa le asezam pe o scara a valorilor..
Cica multi elevi, azi, citesc, dar nu inteleg ce citesc, pentru ca sint confuzi..Tot ce se poate..Lumea a adaugat mult la informatii, dar nu le-a selectat, inca..Se va face asta, in viitor..Intr-un viitor in care va conta mai mult calitatea, decit cantitatea..Dar va mai trece un timp, pina atunci, pentru ca lumea evolueaza..
Nu-mi place sa fie cald, ca simt ca lesin cind vad soarele cum arde si incinge tot..E mai fain la umbra, la racoare..As inota intr-o piscina, undeva, sa ma joc pe sub apa..Sau in ocean, cu delfinii, ar fi cel mai dragut, sa ma agat de ei, si sa ma plimbe asa, sa ne frecam unii de altii, ca specii inteligente ce sintem..Chiar, nu m-am gindit la asta, de acuma o sa am fantezii cu delfinii, o sa ma visez ca ma inteleg mai bine cu ei decit m-as fi inteles cu altii..Ce frumos..
Am revazut iar seria Cosmos a dlui Sagan..O incintare si o provocare, dar mai mult de atit, o chestie care te face sa intelegi mai bine lumea asta in care traim..Si pe cuvintul meu ca am rezonat la absolut tot ce a spus dl Sagan, si mi-a placut enorm sa imi revin la gindurile mele de demult, pentru ca am vazut serialul cind eram mic, a fost dat si pe televiziune, pe vremea lui Ceasca..Stiu ca m-a impresionat enorm de atunci, chiar daca nu am inteles tot, dar a fost fabulos de interesant..Am inteles ca in 2014 vor sa faca un serial nou, plecind de la Cosmos..Bine, documentare de toate genurile s-au tot facut, foarte bune, dar nu cum era Cosmos..Sa speram ca vor veni, in viitor..In Cosmos se vorbea cam despre tot, privind de deasupra, cu o mare intelegere asupra lumii, si vietii, si asta ii dadea valoare..Era educativ, mai mult decit sa fie informativ..Si mai trebuie asa ceva, pentru ca astazi sintem bombardati cu informatii, pe care nu stim sa le asezam pe o scara a valorilor..
Cica multi elevi, azi, citesc, dar nu inteleg ce citesc, pentru ca sint confuzi..Tot ce se poate..Lumea a adaugat mult la informatii, dar nu le-a selectat, inca..Se va face asta, in viitor..Intr-un viitor in care va conta mai mult calitatea, decit cantitatea..Dar va mai trece un timp, pina atunci, pentru ca lumea evolueaza..
Friday, January 3, 2014
Unele dintre evolutii
Am vazut iar Maria Mirabela, filmul acela vechi si de demult..Si m-a izbit asa sinceritatea si prietenia deschisa si naiva a lumilor si oamenilor de acolo..E fabulos..Asa ceva nu mai exista acuma, cind toate scopurile sint pur mercantile, cind toti alearga dupa interese convertibile in bani..Ce grobianisme, ce fetze deformate de ura, practic dizolvate in propriile cretinisme..Totul a evoluat, cica..Acuma monstruozitatea e mai monstruoasa decit putea fi imaginata acu' 100 de ani..In fine..
In film toate sint asa, politicoase..Gesturile, la fel, arata un fel de generozitate sociala, si o dorinta de comunicare, cum spuneam, deschisa..Ce chestii dom'le..Daca s-a mai dat filmul asta inseamna ca mai e nevoie si de valori, ma rog, de o reevaluare a valorilor pentru a fi modernizate..E prea multa cyborgizare a unora..Iar fiinta umana e una mai visatoare, doar nu traim ca sa repetam robotic aceleasi gesturi mecanice, ca Chaplin in Modern times:))..
Mi-a placut ca Isaac Asimov, mare scriitor de SF prevestea ca perioada asta va fi una in care va fi apreciata orice fel de munca creativa, si mai putin una de rutina..Asa sa fie..Sa speram..
In film toate sint asa, politicoase..Gesturile, la fel, arata un fel de generozitate sociala, si o dorinta de comunicare, cum spuneam, deschisa..Ce chestii dom'le..Daca s-a mai dat filmul asta inseamna ca mai e nevoie si de valori, ma rog, de o reevaluare a valorilor pentru a fi modernizate..E prea multa cyborgizare a unora..Iar fiinta umana e una mai visatoare, doar nu traim ca sa repetam robotic aceleasi gesturi mecanice, ca Chaplin in Modern times:))..
Mi-a placut ca Isaac Asimov, mare scriitor de SF prevestea ca perioada asta va fi una in care va fi apreciata orice fel de munca creativa, si mai putin una de rutina..Asa sa fie..Sa speram..
Thursday, January 2, 2014
Paradoxuri
Se spune ca, daca ar exista posibilitatea calatoriei in timp, s-ar crea paradoxuri..Asta daca natura ar functiona dupa logica noastra de acum..Pentru ca, daca te-ai intoarce in trecut, si ai impiedica pe parintii tai sa se cunoasca, tu, evident nu ai mai exista; desi in realitatea ta existi..Si atunci, e posibil ca istoria pe care o cunosti tu, si sirul evenimentelor declansate de schimbarea facuta de tine, sa coexiste in acelasi timp, ca 2 istorii paralele perfect posibile..Si daca ar putea fi 2, ca in matematicile neeuclidiene, ar putea fi o infinitate de asemenea istorii paralele..Greu de spus, asta ne depaseste gindirea, pentru ca e greu de verificat in realitate, pentru ca inca nu am intilnit fiinte care sa vina din viitor, si sa ne explice (in schimb grobieni care parca au aterizat din evul mediu vedem continuu:)))..Deci e greu de cuantificat stiintific totul, asa cum e greu si de verificat cum sint spatiile cu mai multe dimensiuni, desi matematic sint oarecum definite..
Si ca am vorbit de paradoxuri, inca unul, classic: paradoxul gemenilor. Unul din frati pleaca in spatiu pe o nava care calatoreste aproape de viteza luminii..Cind se intoarce pe pamint isi gaseste fratele geaman mult mai batrin..Sau poate nu-l gaseste deloc..Sau poate nu mai gaseste pe nimeni..Cine stie?
Si ca am vorbit de paradoxuri, inca unul, classic: paradoxul gemenilor. Unul din frati pleaca in spatiu pe o nava care calatoreste aproape de viteza luminii..Cind se intoarce pe pamint isi gaseste fratele geaman mult mai batrin..Sau poate nu-l gaseste deloc..Sau poate nu mai gaseste pe nimeni..Cine stie?
Subscribe to:
Posts (Atom)