Motivari si justificari

Trebuie sa-mi refac increderea in mine, sa dau iar credit convingerilor mele construite cu multe eforturi..M-au afectat profund mizeriile dinafara, am obosit sa accept iar, si iar, si iar cicaturi peste cicaturi invelite in poleiala de prost gust, si priviri fixe de la masti diforme..Si ca sa-mi refac increderea trebuie sa uit maxim, si sa ma focusez pe chestia de acum, si ce am de facut urmatorul pas, fara sa ma gindesc prea departe in trecut sau viitor..Prezentul imediat, asta e baza bazelor unui psihic capabil sa  faca ce are de facut..Daca esti inteligent ai probabilitate mai mare de nefericire-depresie, pentru ca esti mai lucid, si vezi mai clar cite nasoale iti pot face ceilaltzi care ti se invirt imprejur..Oricum ar fi, mediul iti induce angoase greu de suportat de multe ori..Pe mine ma apuca frica numai cind vedeam ce vedeam, lucruri care pe ceilaltzi ii lasa complet indiferentzi..In fine, probabil ca mediul nu era unul favorabil mie, tot ce se poate..Probabil ca o sa trebuiasca sa selectez mai mult inainte sa accept, daca am de unde sa selectez, asta e adevarat..Desi, daca ma gindesc bine lumea e mare nene, e complicata si diversa, si teoretic e foarte posibil sa gasesc si locul meu ala in care sa ma potrivesc firesc..Asa e, pina la urma, eu trebuie sa caut/gasesc, la mine trebuie sa fie actiunea..Scriu asta ca sa-mi reamintesc ce stiam demult, dar care a fost cvasi imposibil de facut cit am fost bintuit de monstrii indusi.. Ca sa faci lucrurile sa se intimple iti trebuie totusi o incredere ca lucrurile alea se pot intimpla, ca altfel te simti complet inutil, ba chiar absurd..Nu e deloc normal sa-ti fie frica sa faci ce crezi ca e just pentru tine si fata de tine, asta evident fara sa faci rau celorlaltzi, chiar daca ei sar pe tine si vor sa-ti faca rau constant, pentru ca simti asta, e in aer, se vede din grimasele si body language-ul lor, care vorbeste mai clar ca-cuvintele..
Scriu asta ca sa ma eliberez de toata perioada asta intunecata de dinainte, chiar daca ce scriu e putin comparativ cu cit ar fi trebuit sa fie..Scriu ca sa fie aici, sa nu uit, si ca sa ma ajute sa ma refac..E foarte mult de spus..Si e mult de dus in spate, mai ales daca nu ai cu cine sa impartzi greutatile..Invatz si ma adaptez la tot..Totul e sa ma pot ridica de jos de fiecare data..Ca toti, pina la urma, ca li se intimpla tuturor..Nu la fel ca mie, dar na..Fiecare are capacitatea si rezistentza lui proprie, si primeste pumni mai mari sau mai mici..Ca cica asa e viata, cu multe hopuri de trecut necesare tot timpul, ca sa iti justifici existentza..