Infinitul posibil

Fiinta ne e un dat; un corp, si o minte care sa invete..Invatind, si traind experiente ne transformam continuu.. Totul e ca acumulind informatii sa invatam sa separam valorile intre ele, si sa nu ne lasam manipulati de tot felul de inselatorii colorate, si unele dintre ele abil construite..Si asta o facem mergind la sursa adevarurilor..
Acuma exista multe adevaruri, de toate felurile, si ele dispuse pe diferite nivele, de la cele mai mici la cele mai inalte, si puternice..
Exista adevaruri obiective, cele care ne vin din stiintze, si adevarurile fiintzei proprii, si toate sint importante..Adevarurile fiintzei sint cele legate de cum am crescut, in ce mediu, cu ce valori, care ne-au fost mai mult, sau mai putin impuse, si ce simtim din interiorul nostru; pentru ca avem anumite deschideri spre anumite ceva-uri, anumite placeri proprii, anumite tendintze, si anumite talente..Dar totul pleaca din ce ne place sa facem, si ce acceptam din ce nu ne place, pentru ca pe ele incepe sa ni se defineasca fiintza, si destinul..Iar in destin, adica in viitorul construit de noi, conteaza mult si capacitatile construite in procesul de invatare, pe linga cele native, adica deschidere, tolerantza, acceptare, intelegere, pe scurt tot ce invatam invatind, pentru ca ne construim o complexitate proprie a fiintei care sa fie adaptabila unei uriase complexitati a realitatii asteia..Si facem asta comparind, selectind, reorientind tot ce ne vine ca informatie autentica din realitate..Adevarurile lumii ne construiesc adevarurile din noi, iar noi reconstruim in minte lumi din adevarurile invatate, jucindu-ne cu ele, asa cum fac copiii...
Totul e sa ne pastram acel entuziasm de inceput, si acea fericire a descoperirilor, si explorarilor continue..
Mintea e un perpetuum mobile, merge inainte, si cauta..De ce? Habar n-am..Stiu doar ca eu, ca om am fost salbatic atacat de tot felul de prosti cu tot felul de descreierari atunci cind ii contraziceam cu argumente logice si stabile..Si asta mi-a dat o stare de confuzie, pentru ca eu credeam ca stiintza  e o baza a existentzei noastre..Dar, pare ca stiintza e doar pentru cei care o pot intelege..
De asta cred ca am sa devin un si mai mare luptator, unul mai hotarit in a izbi prostiile, si prostii, cu aceaasi violentza, pentru ca mi-a ajuns ce am vazut..Si nu pot sa-i las sa isi manifeste ineptiile asa cum o fac, sau au facut-o..Stiu ca in viata te lupti ca sa supravietuiesti, dar mai exista si niste reguli ale civilizatiei..
Spiritul e altceva..E ceva ce s-a elaborat in timp, e esentza de ginduri si trairi..E spatiu interior si exterior construit din adevaruri, si e ceva la care aspiram..De asta invatam sa zburam, si sa ne eliberam de toate.. Ca sa fim noi insine gindind cu mintea noastra, urmind o traiectorie posibila visata..Cautind acel infinit posibil..