Plutesc..Sint intre apele timpului..Alunec pe linga pietre si stinci, si admir fiintzele adincurilor..Ma joc in mediul asta schimbator, de-a exploratorul..Am un costum sofisticat care ma apara de hazarduri..Ma uit la spectacolul vietii cu o admiratie sincera..Sint izolat in mine, si imi traiesc mici fericiri aparent linistit si calculat, pentru ca pot privi fara sa ma exteriorizez..In afara e calm..Inauntru e o liniste aparenta, pentru ca sint multe suisuri si coborisuri, cautari, si nestiuturi..Ma misc pe inceputuri de traiectorii, si in minte mi se invirt tot felul de ginduri si trairi amestecate aleatoriu cu amintiri de toate felurile..Sint iar la un sens giratoriu al timpului, in care ma invirt continuu, ca sa-mi dau timp de analize..Stiu ca trebuie sa actionez, dar mai stiu ca trebuie sa imi construiesc inainte unele variante posibile..Si sint in meditari inca, sint in etapa constructiei viitoarelor echilibre ale fiintei, pentru viitoarele drumuri..Imi e bine, inca, pentru ca stiu dimensiunea fenomenelor posibile, si toate sint accesibil-controlabile..Simt ca raspunsurile sint aproape..Mi-am luat un timp de meditat, si am lasat un spatiu intre mine si tot, ca raspunsurile sa vina firesc, si clar definite..Sint intr-o vacantza relativa, am uitat de probleme, am uitat de tot, astept doar ca raspunsurile sa ma busheasca cu adevaruri, hahaha..Mi-e atit de bine ca as putea sa zic de pe acum care vor fi solutiile la toate, dar nu vreau sa dezamagesc propria inspiratzie si intuitzie, de aia le las pe toate libere ca sa vina cu raspunsul adecvat..Ca daca nu e adecvat, e neadecvat, logic..
E bine sa te lasi plutit uneori, mai ales daca esti intre lumi pline de adevaruri..
No comments:
Post a Comment