Educatie, formare, si corectare

Vazui iar "Gara pentru doi" pe youtube, a cita oara oare, si mi-am adus aminte de vremurile de atunci, cind eram mic, si l-am vazut prima oara, la cinema de cartier, din micro 19..Eram cu parintii mei, si cu o familie vecina de palier, si toti erau impresionati de film, de actori, de poveste, desi mie, atunci, nu-mi spunea prea mult altceva decit o poveste de amor intre doi babalici cam ciudati, si care traiau o intimplare oarecare a vietii lor..
Acuma, la oarece ani distanta m-am gindit ce era, si cum era totul atunci, cum erau vremurile, oamenii, si cum eram si eu..Am inteles ca in ciuda greutatilor si a lipsurilor de tot felul, oamenii au iubit la fel, au trait dupa cum gindeau, si si-au continuat vietile cum a putut fiecare..Si asa s-a intimplat si cu mine, ca si cu toti ceilalti.. Toti am supravietuit, si am incercat sa ne umplem timpul cit mai mult, si cu cit mai mult bine posibil..
Oare cit timp mai am de trait de acuma incolo, nu stie nimeni..De ce am trait nu i-a pasat nimanui, pentru ca amintirile mele inseamna ceva numai pentru mine, eu  le-am facut asa in minte, si doar eu le inteleg de fiecare data cind ma intilnesc cu ele..
E adevarat ca am prins alte vremuri, pe care le stiu doar cei care le-au trait..Dar cred ca era totul atunci mai clar, si mai structurat..Poate ca timpurile erau mai simple, era mai putina informatie, nu era internet, si sansa de a invata ceva interesant era doar dintr-o stiinta, daca te-ar fi pasionat..
Si ca tot zic de filme, a fost o perioada in liceu, cind am vazut filme pe casete video aduse din west..Cam atunci am inteles cum e cealalta societate, cea pe care o stiusem doar din auzite..Si-mi placea sa ma gindesc cum ar fi sa o pot vedea..Acuma, dupa 89 am vazut-o cu totii..Si ne gindim daca e chiar asa cum ne aparea noua in minte..
Si mi-am mai adus aminte de cum erau relatiile amoroase tot atunci..Nu ni se spunea aproape nimic despre amor, sex, baieti, fete, anatomii, psihologii, etc..Iubirea ne era aratata doar prin poezii, imagini de arta, sau analize filosofico-super-sofisticate, aproape nimic palpabil, totul la niveluri de idei inalte, pe care nu le intelegea cam nimeni..Si totul transforma fiinta celui de sex opus intr-un fel de statuie fara soclu, un fel de model teoretic si intangibil pina la urma..
Cred ca chestia asta cu educatia idealista m-a facut sa vad lumea intr-un fel putin deformat..Dar, asta e, nimeni nu e perfect, in timp am mai corectat unele erori de input..Dar mai am de lucru, inca..Nu stiu cit ca nu m-am scanat in totalitate..Mai corectez si din mers, cit si cum apuc..
PS Si mai e o chestie..E adevarat ca noi am fost obligati sa inghitim niste teorii cam contorsioniste despre educatia sentimentala, si asta ne crea niste bariere maaaaari..Dar ma uit acuma la cum e mare parte din partea feminina, pe strada..Lumea e aranjata, apretata, fardata, coafata, alambicata, ca parca toti si toate joaca un rol,  continuu pe scena asta a strazii..Si, atasat si asortat totul, evident, cu niste miscari repezite si cam haotice..Hm..Parca nici asa nu e bine, ca orice fel de exagerare arata carentze la mansarda..Sau poate sint io cam vetusto-depasit..Sau ceva..