Viteza evolutiilor

Am revazut  Contele de Monte Cristo, cu Richard Chamberlain, si m-am gindit la toata povestea..Ce ar fi fost daca el, dupa ce a gasit comoara, ar fi plecat in lume sa se distreze, si ar fi uitat tot? Ca nemernicii aia care l-au bagat pe el in temnita nu meritau atita efort ca sa fie aratati cum sint, pentru ca-ca ei e plin..Asta privind din punctul de vedere contemporan..Dar atunci, in vremurile alea era in societate un fel de simt al onoarei, care trebuia respectat..
Astazi toate sint mult mai complicate..Coexista toate, de la cele mai inalte, pina la cele mai joase, nu mai e un stil social, sa-i zic asa..Azi parca ciudateniile sint baza..Caricaturile umane, mutantii cu diformitatile cele mai absurde trezesc interesul..Spiritul pare depasit..Si asta desi societatea se bazeaza pe spirite, pe capacitati din ce in ce mai mari..Bine, poti spune ca lumea e o piatza deschisa, si ea decide..Adica, daca in piata muncii e nevoie de spirite, din toate domeniile, atunci spiritualii aceia vor fi apreciatzi si remuneratzi..Altfel, nu..
In viitor spiritele vor fi baza, de asta sint absolut sigur..Si cind zic asta ma refer la profesionisti, mai putin aia de conduc, ca se vede destul de limpede, inca de acuma, ca-ca sa conduci iti trebuie, totusi, o educatie..
Bine, societatea evolueaza continuu, si se reconfigureaza continuu..Dar, parca, uneori simti ca evolutia e prea inceata, si nesigura..Si nu e corect, pentru ca si timpul vietii noastre e destul de mic..
Uneori ma gindesc cum ar fi fost sa ma nasc intr-o altfel de societate, care sa fie mai receptiva la propriile ei dorinte de evolutie..

Omul lumilor

Am avut intotdeauna un fel de senzatie stranie, amplificata si de ce mi se intimpla; ca deasupra, undeva la inaltime, anumite lumi se rotesc in cercuri concentrice, si asteapta un momemt ca sa se coboare printre noi.. Si am senzatia ca le vad rotirile, cind mai aproape, cind mai departe..
Lumile astea sint foarte complicate, pentru ca sublimeaza trairile fiintei noastre..Una e o lume a esentializarilor si abstractizarilor  precise si riguros definite, alta e una a trairilor extreme, a senzatiilor intense traite la limita nebuniei, alta a zborurilor eliberatoare, etcetc..Si lumile astea ne cuprind cu totul, cind le intilnim..Ne acopera, ca sa ne descoperim noi pe noi, si ca sa ne intelegem natura, ca parte a totului..
Demult, cindva, am avut impresia ca sint un strain, si ca totul imi e atit de altfel..Acuma sint mai linistit, pentru ca am mai inteles cit de altfel sint..M-am mai impacat cu toate..Sint la fel de eu cum am fost tot timpul, si nu-mi pare rau de intimplarile mai bune, sau mai rele, pentru ca ele ar fi venit, oricum..

Echilibrul cautat

Cuvintele par slabe..Ca si cind ar alerga dupa sentimentele mele, si nu ar reusi sa le prinda..Si ar ramine blocate..Si ar ramine, asa, in admiratie..Asa cum ramin si eu, cind le pot prinde, pe ele..
Viata ne surprinde, de multe ori..Si ne arata situatii cind cuvintele par slab-sfrijite si total incapabile..Situatii in care doar privirile mai exprima ceva..Cit sa acopere golul comunicarilor..
Am ramas iar singur, ca sa pot privi in toate directiile..Imi place..Parca sint ultimul om de pe planeta..Si singurul ramas sa incheie ciclurile galactice ale generatiilor..Si cel cu cele mai pretioase priviri..Ca in jocul de dinainte al imaginatiilor..
Ma plimb prin aceleasi locuri..Merg in bucle..Ma reintorc la toate originile mele..Ma reintorc in trecuturile inceputurilor ca sa ma mai vad cum eram..Imi e bine..Am acum echilibrul pe care l-am cautat atit de mult..

Frici si scirbe

Am o colectie uriasa de frici..As putea face un muzeu, cu ele..Le-as putea aranja pe categorii, intensitati, culori, etcetc..Nu glumesc deloc..Am trait atit de intens sentimentul asta al fricii, si in atitea feluri, ca le simt de la distantza chiar, cum simte un degustator de vinuri..Ma rog, ma laud..Ca fricile imi apar nelamurit la inceput, asa ca o transpiratie rece pe coloana, dupa care se transforma in frisoane, si dureri de stomac..
Parca nimic nu e mai sinistru ca sentimentul asta ca orice ti se poate intimpla..Cind ti se face parul maciuca, si pielea de gaina si simti valuri de fierbinteli si raceli cum iti circula haotic prin corp..Uhhh..Si toate generate de monstruozitatile pe care ti le pot face babuinii aia reunitzi in haite, impreuna cu hienele..Sinistra privelistea, si peisajul..
La mine a fost o combinatie ciudata, pentru ca inainte de frica a fost scirba..Si frica a urmat doar ca sa-mi arate ca se poate si mai rau..Ce lume..Cita abjectie..Eh, trecem noi si peste toate astea..

Realitati dorite

Esti, uneori, in imaginatia mea..Imi apari simplu, asa, ca sa imi critici gesturi si atitudini, pe care eu le stiu foarte bine..Doar ca sa fii contra mea, si sa-mi spui lucruri pe care le stiam doar in subconstient..Ca sa-mi arati ca nu sint ce cred, si ca e bine sa-mi calc pe mindrie..Bun, fie ca tine..Las de la mine daca imi promiti ca o sa lasi si tu de la tine atunci cind ma doare tare..Doar atunci..Atunci as vrea sa ma incurajezi..Stiu ca nu e usor, dar iti cer o favoare ca raspuns doar, si nu tot timpul..Ca stii ca ma mai apuca si pe mine adversiunile cind imi vad sentimentele calcate in picioare..Si stii ca imi trebuie sa ma refulez, ca altfel explodez,  la nedreptatile astea atit de clare..Bun, si, in schimb, promit, iti dau spatii generoase sa ma critici cind sint fericit..Ca atunci sint linistit, si, orice mi-ai face, as accepta..
Stiu ca esti, si ca ma lauzi cind fac ceva bun, chiar daca, prin cuvinte se intelege altceva..Te simt si eu, chiar daca te ascunzi..Iti vad ochii..Si, cum tu esti sincera, iti intuiesc gindurile adevarate..
Acuma poate si eu sint un personaj in imaginatia ta..Unul care sa se poarte si sa simta asa cum vrei..Poate ca chiar ne iubim, eventual, in imaginatia altcuiva..Si poate chiar sintem fericiti..
E frumos ce putem trai in imaginatie..Pentru ca sint realitati dorite, cumva..

Fantezii

Fanteziile sint si ele, asezate cronologico-valoric, in straturi..Pentru ca la 18 ani visai ceva, la 30 altceva, la 40 altceva, etcetc..Si se reordoneaza toate, odata cu timpul..Se slefuiesc, merg spre substantze mai autentice, si mai datatoare de straluciri luminos-colorate..
La inceput visezi corpuri, cu anatomiile definite de educatie, si experientele virstei..Si, incet, cu virsta, vezi din ce in ce, mai complet, fiintza, in ansamblul ei..Pina cind ajungi la suflet, si spirit..Dar asta cere timp, si elaborari..Si, ce e interesant, desi corpul ramine in fantezii, el devine o forma de expresie a spiritului..Nu mai e acelasi, isi schimba si forma fizica, dar si forma de manifestare..Din cel inert si explicit se transforma intr-o forma miscatoare si artistica, care face un balet pe armonii cosmice..Care devine apoi miscare pura, ca sa se transforme, mai apoi, in stil, si esentze de ginduri-suflet..
Cred ca am ajuns la fanteziile intelegerilor, cele in care imi sincronizez fiintza cu o alta..Si asta chiar daca nu am parcurs total unele trasee, dar am trecut peste ele intr-un fel firesc, sa zic asa..Asta e cea mai de adincime fantezie, pina la urma..Acolo e dorinta adevarata..Chiar daca apar si alte tentatii, ele exista destul de efemer, pina la urma..Si ma gindesc daca nu cumva fantezia asta m-a urmarit dintotdeauna, dar doar ca n-am stiut sa o recunosc..

Body language

Hai sa spunem ca postul asta e pentru 18+, ca are in el unele chestii mai putin ortodoxe (cum se zice), cum am mai scris unele posturi mai demult, dar tot asa, cu atentionari..Bun..

Pe traseul asta al vietii mele am discutat cu persoane feminine, diferite subiecte, de la filosofii, la ginduri, trairi, amintiri, absolut de toate, din cam orice domeniu posibil, si imposibil, totul deschis, cu cartile pe masa, cum se spune..Dar, cind era vorba despre amor, ei, aici era altfel..Reactiile erau  mare parte ipocrite, dupa umila mea parere, pentru ca le simteam in tonul spuselor..Bine, intelegeam, cumva, pentru ca toate aveau la baza "educatia" noastra in stilul epocilor trecute, cele in care era ilegal avortul, iar informatia era cvasi-deloc.. Dar ce mi s-a parut absurd, era ca stilul ala stupido-pudibond de manifestare se continua si in epoca asta a deschiderilor aproape ginecologice, as putea zice..Ma rog, poate si din auto-aparare lucrurile stateau asa.. Si ipocrizia manifestarilor era uriasa, pentru ca simteai ca dincolo de bariera asta a reactiilor de zina pur-virgina cam statea, de multe ori, o perversitate frustrata:)))) Scuze, dar cam asa era realitatea pe care am vazut-o eu..
Chestia e, cred, sa nu ne ascundem dupa degete..Pentru ca toti avem organe genitale atasate, si instincte in creier, ca drivere..Si avem fantezii multe..Sigur, nu le exhibam, ca idiotii, in fata oricui..Dar, uneori, cind vedem ca putem, le mai eliberam, totusi..Bun..
Sa revenim..Am zis de amor..Pentru mine, mare parte din substantza amorului e in jocurile erotice, cele in care se foloseste multa imaginatie.. Na, asta e parerea mea..Nu trageti in pianist:))) Sau in cei cu imaginatie care poate lua si forme artistice:))
E mult de zis..Viata noastra complicata ne-a format intr-un fel anume..Si noi ne manifestam exact asa cum sintem:) Daca nu direct, macar dam de inteles cite ceva, printre rinduri..Adica prin body language..

Esente tari

Turn down the lights, turn down the bed, turn down these voices inside my head..Asa incepe "I can't make you love me", cu turn downs, cu blocari ale efectelor trecutului, pentru un nou inceput..Si toate uitarile astea facute cu ajutorul terapeutului preferat; partenerul de cuplu..
Echilibrele linistite ale sufletelor..Armoniile comunicarilor de tot felul, cind simti cu o nedisimulata fericire ca celalalt te intelege asa bine..Trairile impreuna, care construiesc amintirile..Toate astea sint substanta unei relatii adevarate, si nu aparentele si superficialele acorduri de moment..Ca vorba poetului, ce e val ca valul trece..
E multe de zis, da io le-am sintetizat, ca daca era sa dau exemple puteam sa scriu o carte intreaga:)

Suflet simetric

E frumos conceptul de iubire adevarata, pentru ca e lucrul care te tine in viata activa..Sa stii sigur ca exista pentru tine, si ca o poti avea..Ca poti avea alaturi sufletul care sa te faca intreg..Omul cu care sa imparti tot.. E uimitor, nu?
Ma intreb de multe ori care e adevaratul motiv pentru care sint singur..Probabil pentru ca imi caut un partener cu suflet simetric, si asta e greu de gasit..Cine stie, pentru ca si simetria asta are destui parametri pe care inca nu-i stiu..Desi ar trebui macar sa-i banuiesc, pentru ca, se spune ca iubim asa cum sintem, si eu cred ca ma cunosc suficient..

Iubire improbabila

Sigur, iubirile din filme sint setate la standarde uriase, spre ideale, na, ca in viata n-are cum sa se intimple vreodata asa..Si totusi, povestile alea te pun pe ginduri, si pe visare..
Ma gindeam cum ar fi sa intilnesti omul visurilor tale..Adica cel cu care esti compatibil nu doar in chestiile importante, ci si in detalii..Si cu care sa te completezi aproape perfect..Care sa te simta, si sa-l simti, si cu care poti sa comunici fara cuvinte, doar din gesturi..
Sgur, asta e o poveste cvasi-improbabila, desi, mai stii? Ca miracole cica se mai intimpla..Chiar daca unele iubiri promise sint doar iluzii, speranta ramine..

Reprosuri sugerate

Povestile de amor din filme, fie ca sint, sau nu, cu happy ending, mi se par provocari adresate mie, personal, cu un ton ironic..Ca si cind cineva m-ar privi de sus, si mi-ar spune printre dintzi : uite inca un motiv ca sa vezi ca nu esti bun de nimic..La care as riposta actionind, adica-cautind amoruri..Care, evident, esueaza..
Si povestile de amor din filme sint extraordinare, adica..Au oameni frumosi, sentimente clare, si lucruri atent construite, care sint, evident, ideale, dar, bune ca exemple didactice..
Si toate astea ma fac sa ma simt vinovat, ca de atitea ori cind, in viata, mi se reprosau atitea..

Logica intimplarilor

Ne-am potrivit destinele printre cutele timpului..Ne-am construit viata din adaptari continue la societati mai mult ostile decit prietenoase..Am trecut prin multe..
Multe lucruri imi aduc aminte de perioada aia, a comunishtilor, din care Ro pare sa nu mai iasa..Si ma gindesc ca atunci m-am format, in vremurile alea de iarna sociala continua, singur impotriva tuturor mizeriilor impuse brutal, haotic, si continuu de creaturile alea cu idei cretine si limitate..Sin-gur..Fara absolut nici un fel de sprijin, sau aparare, pentru ca parca toti erau spalati pe creier, si super eficient drogati de propaganda aia incredibil de stupida si ieftina..Si toti erau gata sa-ti ia gitul daca te manifestai diferit de fiinta standard, construita  grobian, asemanator cu imaginile din creierul lor..Ce vina am avut? Adica, de ce a trebuit sa, si sa..
Am multe frici in mine, adunate, asa cum am si multe curajuri..Am adunat si idei, ginduri, o paleta frumos colorata de sentimente..Urile le-am uitat, voit cumva, pentru ca m-ar fi devorat pe dinauntru..Am trait dupa canoanele mele..Nu m-am impus, nu am jignit, si am incercat sa-mi ascund frustrarile si grijile..
Uneori trecutul ne mai viziteaza, ne mai priveste fix, si ne zimbeste enigmatic..Si atunci poate ca intelegem ca viata nu are nici o logica..Si ca toate se intimpla destul de intimplator..

Amestecuri

Spuneam de timp, ca e un mozaic..Dar, daca ne gindim bine, de fapt, lumea e un mozaic..Si ce mozaic, cite masti, cite gesturi, si grimase..Cite lucruri cu care ne-am obisnuit, traind..
Noi raminem ce sintem, asa cum ramin toti ceilalti..Si continuam sa fim  personajele create de noi, pentru social..
Ne privim, si intelegem cit din noi e autentic, si cit e jucat..Dar nu mai conteaza.. Pentru ca toate se amesteca in creuzetul asta social, in care adevarurile si falsurile se amesteca si confunda..

Timp si amintiri

Timpul e un conglomerat de timpuri paralele, care curg paralel, ca straturile infinit mici intr-o curgere laminara, si cind numarul Reynolds are o valoare de maxim 2100 (de pe wiki citire, ca io am uitat complet), cum am invatat la Fluide, cu sir Vasilescu..
Asa, si timpul asta se intrepatrunde cu spatiul..De fapt, timpul si spatiul sint independente..Doar teoriile noastre le leaga impreuna, ca sa ne explicam cum e universul, etcetc..Acuma ca timpul se dilata intr-o nava relativista, care se apropie de viteza luminii (de la Einstein citire), asta e un fapt care se intimpla, pentru ca viteza luminii (300000 km/secunda) e o viteza maxima in univers, si na, cind te apropii de limite ai sumprize..
Bine, si temperatura minima e zero Kelvin, adica -273.15 Celsius, sub care nu se poate cobori, orice ar fi.. Adica nu exista -1000 Celsius, de ex..Cit priveste limita de sus, na, inca nu exista..Interesant, nu?
Si se pot spune multe despre multe, ca stiinta e plina de date..De ex, viteza electronilor, care determina curentul electric prin fire, e cit viteza luminii..Cred ca as fi fost un bun popularizator de stiinta (scuze de "pula" din cuvint, dar asa se scrie:))) Am citit unele carti cind eram adolescent, si pe care chiar nu le pot uita, erau un fel de mozaicuri, cu de toate, fie ca erau solutii la probleme interesante de mate sau fizica, sau anecdote, curiozitati, elemente biografice, etc..Scrise de dl Voda, sau de Florica Campan..Erau fabuloase, si m-au facut sa am pasiune pentru stiintele exacte..Ce vremuri, si ce frumoase amintiri..
Dar, plecasem de la ideea de timp, si am deviat..Ah, timpul asta..Cum trece el indiferent..Si noi cum ne trecem odata cu el, si cite amagiri avem ca parteneri (asta e filosofica)..Timpul si noi..Noi si timpul..Suna ca un slogan din almanahul Scinteia: sa dam ani vietii, si viata anilor..Desi, e de meditat la asta..

Identic

Variantele timpului sint inimaginabile..Tu te treci prin ele conform cu eurile tale..Te plimbi printre toate ca si cind ai sti ca ti se cuvin..Eliberat de  variantele prezise..
Poti privi in trecuturi..Si te poti elibera de ele, asa cum te poti elibera de tine, ca sa poti privi si in viitoruri..Te poti plimba printre timpuri, asa de liber cum ti-ai imaginat..Si poti privi in ochi pe toti cei care ti-au fost alaturi prin peregrinarile tale..Oameni, care, ca tine, au impartit aceeasi felie de timp..

Armurile timpului

Spuneam de relativ, si absolut, pentru ca asta a fost o mare turnura vietii mele..Una uriasa, ca o cautare a mie insumi in tot, si o incercare de intelegere a ce traiesc, si ce sint..
Stiu ca nu e bine sa fii sincer..Dar sint lucruri pe care trebuie sa ti le recunosti tu tie insuti, ca sa te eliberezi, si sa poti continua..Chiar daca acele lucruri pot parea ridicole, privite co ochii omului de acum, trecut prin atitea.. Dar incerc o revenire la acele euri ca sa ma exhib si inteleg, si eliberez..
Am fost dintotdeauna, acelasi..Mai naiv atunci, la inceputuri, dar perfect identic cu mine..Pentru ca timpul mi-a schimbat doar  forma, nu si fondul..Sint acelasi tip retras si timid, curios sa afle cite ar putea afla.. Omul care se plimba oricind pe aleile pe care a trecut, cindva, ca sa-si puna o ordine mai buna in gindurile de atunci..Si care se intoarce la entuziasmul tineretilor oricind, acelasi..
Am facut multi pasi intre multe lumi..Am cautat gindurile dintre cuvinte, si am descoperit logicile multor fiinte..Care sa ma duca spre logicile comunitatilor, si ale societatilor..
Le am in mine pe toate..Am trait sa aflu multe intelegeri..Pentru asta sint recunoscator destinului, sa zic asa..
Sint bogat, in felul in care mi-am dorit..Am avut access la valorile profunde si adevarate, pe care mi le-am dorit si asta a fost un urias privilegiu..Mi-am trait eliberarile suficient de adevarat, cit sa ma faca sa simt ca sint eu insumi..Si acuma ma pot privi in oglinzile celorlalti cu linistea ce imi vine din absoluturile care mi-au fost atit de apropiate..Am trait printre toate lumile atit de nestiut atita timp, pina sa invat sa-mi stabilizez tot in ritmul meu..
Am invatat, in timp, care-mi sint toate..Printre toti..Mi-am revenit..Acuma imi imbrac usor haina fiintei  adaptate..Reactionez rapid si precis la atacurile lor..Mi-a trebuit un timp sa invat asta..

Relativ si absolut

Toate sint relative, cum spune filosofia stiintei..Pentru ca unele se explica prin altele..Altele care se explica prin unele..Adica toate sint legate intre ele, unele de altele..Pentru ca nu exista un reper universal stabil, si credibil..Si asta pentru ca, atunci cind nimic nu e sigur, ei bine, atunci totul e relativ..Absolut relativ..De fapt, scuze, nu poate fi totul "Absolut" cind totul e relativ..Pen'ca daca totul e relativ, inseamna ca chiar e relativ totul, deci nimic nu poate fi absolut..In fine..Fac si eu sofisme..Imi place sa-mi testez capacitatea de a face rationamente.. Mintea trebe antrenata tot timpul, altfel rugineste:)))))))))))) Ma distrez ca ma gindesc ca vreodata, daca o s-o iau razna, sa fie, eventual cineva, care sa ma cenzureze..Maaa rog, acelui cineva ar trebui si sa-i pese..In fine..Sintem toti indiferenti..Ne doare fix in cur de absolut orice..Ridem de nefericirea altora, pentru ca nu vrem sa o vedem pe a noastra proprie..Sau vrem sa fim indiferenti de a noastra, si ne ocupam, asa, timpul rizind de ce vedem imprejur..Ridem ca sa nu plingem..De fapt, cumva cautam sa ne simtim bine, si cautam motive de ris, cit mai posibil reale..Care nu conteaza de unde vin..Si, cind nu vin, le cautam, si le gasim..Si ridem, iar, si iar..
Pe mine, dorinta asta de a ride, si de a cauta o fericire mi se pare iluzorie..Pentru ca  ne ducem pe alte traiectorii..Ne indepartam de la substantza proprie..Cautind o fericire a unor iluzii induse de mediu, sau de noi insine, de fapt ne indepartam de ce sintem..Mai intelept ar fi sa traim, sa simtim asa cum ne e firea.. Sa asociem adevarurile profunde din fiinta  noastra cu cele din experientele celorlalti, sublimate si elaborate in carti..Adica cu acelea care au fost autentificate de timp..Cred..E mult de spus..Pentru ca e complicat orice tine de constiintele noastre cu toate perceptiile, si valorile noastre, cele pe care le consideram absolute.. Pentru noi, cel putin..

Geometriile intelese

Ma gindeam iar la geometrii..Defect profesional..Desi geometriile apar si in arta, la nuduri..Hehehe, huhuhu, la nudurile din arta artistica care arata anatomia feminina..Hehehe..Glumesc..
Ma gindeam la geometrii ca la parti dintr-o geometrie mai mare si atotcuprinzatoare, Geometria..Bine, stiu ca toate constructiile omenesti abstracte, in special stiintele exacte, opereaza cu idealizari..Adica cu simplificari care concentreaza continuturile reale in chestii apucabile, si usor de inteles..Pentru o minte antrenata, e adevarat..Sigur, sint miliarde de detalii asociate dar ele deriva natural, cumva, din cele citeva valori de baza.. Totul e sa stii sa poti face diferentza, si sa stii cum sint conectate toate..Ma rog, asta depinde si de domeniu..
De fapt, prin geometrie inteleg un fel de reprezentare grafico-vizibila a rezultatelor din stiinta..Partea vizibila din miracolul cunoasterii esentialo-idealizate:)
Cum ziceam..Cunoasterea umana se arata mai bine si intuitiv prin geometrie.. Pentru ca noi, ca fiinte, percepem mai bine lucrurile geometric..Le simtim mai bine, si mai autentic..O imagine mentala face cit 1000  de formule, am putea spune, parafrazind..
Pina la urma geometria e felul prin care noi intelegem structurile lumii..Toate care sint, cum sint, si cum se leaga intre ele, fiecare dupa logicile proprii..
Noi, fiecare, sintem parte din geometriile lumii, pentru ca sintem construiti asa, cu toate mecanismele biologice super-fine, si cu toate capacitatile noastre rationale,  cele care au construit stiintele, si care au inteles multe din geometriile realitatii..

Deasupra

Stii, geometriile au chipul si asemanarea geometriei, stiinta fundamentala a existentelor noastre cele cit de cit riguros definite..Adica ea, geometria e un fel de reper-arhitectura a constructiilor care sint, sau posibile a fi ale mintii, si ideilor dupa care ne construim tot..Pentu ca totul, si tot ce avem in minte are o geometrie a structurilor..Bine, stiu, mintea e libera sa iasa din geometriile preconcepute, si sa alerge pe cimpiile imaginatiei, dupa cum simte..Dar toate astea se construiesc geometric..Adica prin imagini 3D..Viziuni..Imaginatii..
Lumile se invirt deasupra..Sintem intre sferele posibile..Plutim intre spatii..Vedem, si ne amintim de toate.. Putem privi toate geometriile de sus..Si le putem analiza defectele, in liniste..

Luminile adevarurilor

Ca ziceam de cercuri..Matematic vorbind, cercul se defineste riguros ca fiind locul geometric (ah, problemele cu locuri geometrice) al punctelor egal departate de un centru..Asta teoretic, si ideal, in spiritul stiintific..Si se definesc parametrii: coordonatele x, y ale centrului, raza, si constructia e clara..
Dar cercurile astea fiecare sint diferite, in viziunile oamenilor..Pentru fiecare are semnificatii diferite..Pentru ca in viata fiecaruia cercul apare in contexte diferite..Si care arata lucruri bune, sau nu, legate de realitatea imediata..
Ce ma intriga pe mine e ca, uneori, unele nefericiri au legatura cu geometria vietii..Desi, vezi, daca stai sa analizezi, nu viata, sau geometria e problema, ci oamenii, si dorinta lor de a folosi geometria si unele elemente de cunoastere, ca sa faca rau..In fine..
Pentru mine, stiintele sint cea mai frumoasa deschidere spre adevar..O lumina, si o sperantza, cind totul parea dureros de greu..In idealurile construite ma vedeam eliberat de toate..Si ma gindeam ca viata asta a noastra ar putea fi cu totul altfel daca luminile stiintei ar circula prin mintile celorlalti..
PS Mi-e dor sa mai intilnesc oameni deschisi, si prietenosi, cu care sa impart cite in luna si in stele..