Toamna anotimpurilor

Toamna asta e un anotimp dintr-un timp al trecerilor noastre prin univers. E calda, e rece, e insorita, e inorata, ploioasa, uscata, e asa cum a fost ea dintotdeauna. E la fel, pentru ca e o parte dintr-o toamna absoluta..Desi e tot timpul alta, pentru ca arata altfel, iar noi o simtim altfel. Fiecare are toamna lui de acum, care e alta decit toamna de atunci, asa cum fiecare din noi e diferit de cei care eram atunci. Avem adunate in suflet o mare colectie de anotimpuri, fiecare din ele in propriile muzee. Ne plimbam de multe ori pe acolo ca sa vedem amintirile de atunci, sa le admiram, si sa vedem cum s-au mai schimbat, intre timp. Pentru ca amintirile sint, parca, mai elaborate, mai invadate de culori si forme noi, ca si cind s-ar reconstrui singure, tot timpul, ca sa poata deveni, fiecare in parte ca niste semintze din care s-ar putea reconstrui arborele autenticului din acea toamna, pe care noi am trait-o atunci, in acel fel al nostru. Amintirile sint diferite, dar au in ele acelasi ADN al fiintzei toamnei, ADN care seamana atit de mult cu al sufletului nostru. Linistea din muzeu ne inspira sa ne plimbam prin toate culoarele, si sa retraim. Apoi iesim din cladire, ca sa admiram toamna cea reala. Lasam gindurile sa zboare liber, un timp, privind cum pasarile se duc, cum bate vintul, si cum frunzele mai fac un ultim vals al gravitatiei. Privim in urma la muzeul ultimei toamne, si ne indreptam catre muzeul penultimei. Oare cum mai arata amintirile de aici? Ce vom vedea oare, si ce vom invata dupa experienta asta? Va fi ca si cum ne vom intoarce inapoi in timp, si vom redeveni cei de atunci, sau vom ramine aceiasi, revazind trecutul cu ochii unui om peste care a mai trecut un an? Sau poate vom simti ca evoluam, si ca ne transformam asa ca amintirile. Toamna a fost poate doar un timp din drumul nostru, pe care l-am trait, asa cum au facut si ceilalti. Si toamna asta a noastra e o mica parte din toate lumile care au in ele adunate toate toamnele posibile, ale tuturor care au trait, si mai traiesc. Lumi pe care le-am putea aduna, aranja, organiza intr-un muzeu universal. Un muzeu al vietilor care s-au intimplat. Al sufletelor care au trecut prin anotimpuri.