Peisajul din intuneric

Lumile se refac din bucatile ramase de la ultimul impact, se aduno-coaguleaza si isi reconstruiesc cu atentie geometriile interioare, in paralel..E un joc mai mult imaginat, pentru ca geometriile sint suprapuse toate in acelasi spatiu, si ce se vede e un conglomerat in care apar la exterior doar culorile marginilor din cite o componenta a uneia din mormanul de geometrii..Apoi lumile se solidifica, si ramin, in  asteptare..
Ieri am visat cum se compun si se descompun lumile, si m-am trezit speriat..Pe viitor am sa-mi programez si visele, pentru ca pare ca, lasat liber, creierul o ia aiurea, si uita ca am avut grija sa nu se afunde in mediocritate, in fine, probabil ca si functionarea lui neconstienta e ciudata; tot ce se poate..
Ieri nu m-am mai plimbat cu busul, noaptea, cum am tot programat generatorul de vise, am vrut sa ma duc pe jos, pe faleza de sus..Era prima data cind faceam asta, asa ca am  luat-o ca pe un experiment..E uimitor cum apar lucrurile noaptea, prin detalii subtile..Peisajul era perfect pentru un vis programabil, pentru ca aveam mult spatiu, si putina lumina galbena, data de cele citeva becuri leshinate, si puteam umple spatiul cu absolut orice..L-am lasat pina la urma asa, in simplitatea lui, si am decis sa merg pe jos pina la capatul falezei, si sa inregistrez toate panoramele..La punctul de elevatie maxima am facut dreapta, si am intrat intre blocurile din tiglina, apoi am luat-o de-a lungul strazii spre rezidentza mea teoretica..Peisajul a fost divin, era ca in paradis, nu stiu, poate ca oricine ar spune ca sint ciudat, dar la mine paradisul arata fix ca in cartierele orasului copilariei; blocuri si copaci, verdeata,  apoi strazi cu copaci, iar blocuri, etc..Tot timpul ma uitam la blocuri, si ma gindeam la sufletele dinauntru, la cum erau oamenii  asa ingramaditzi in spatiile alea inguste..In fine, probabil ca-s nostalgic dupa blocuri, desi ele erau un fel de simbol paralelipipedic al spatiului acela plin cu amintiri incredibil de incredibile:).
Cind am ajuns in fata blocului meu m-am oprit, si parca m-am intristat, pentru ca mai vroiam sa merg, era prea ciudat sa termin asa brusc aventura, asa ca am luat-o inapoi spre faleza..Am zis ca poate o intilnesc si pe ea pe acolo..Nu era, eram doar eu, si orasul fara lumina..In fine, a fost bine, am mai uitat de probleme.. Miine imi programez un vis cu o petrecere, asta ar fi tare, ca nu suport petrecerile, sint petreceri-fob, si prosto-fob, si ipocrizio-fob, si fac alergie la tot ce pare ca e de bon-ton, sau ceva..