Cred ca a fost o chestie de necomunicare..Eu spuneam, tu nu intelegeai, sau nu-ti pasa de ce spun..Apoi cind era rindul sa spui ceva, taceai..Pur si simplu..O tacere care jignea ce ar fi trebuit sa spui ca sa putem comunica..O tacere care ma provoca sa fac ceva. Si faceam, si iar taceai..Mai raspundeai in batjocura, sau injurai grobian, si atunci fatza ti se uritea brusc..Fata ta cea plina de riduri-crevase in care intrau mii de alte fete..Fata compusa din atitea milioane de alte fete, fata combinatie a trasaturilor fetelor intilnite de mine, pina acuma..Fata de piatra, de care vorbele aruncate se sparg in mii de cioburi..
Asa ca comunicarea e o incercare destul de fragila..Mai functioneaza, uneori..Tre'sa fii atent cum incerci s-o faci, ca se blocheaza imediat..Asta e experientza mea..Poate la unii a mers mai bine..Ferice de ei..
No comments:
Post a Comment