Voyage autout de ce qui sont les autres. Plus loin que la nuit et le jour. Pour ne jamais revenir. Pour etre ce que tant ne s'est dit. Dans l'espace inouii de l'amour. Pour etre. Partout. Pour toi, avec le coeur bombardee. Pour revenir a ce que toi seulement savais etre. En toi meme. Au dessus at au dessous.
Lumile se succed in felul lor. Fara sa ne promita. Merg pe aceleasi drumuri, pe care nu le-am fi putut anticipa. Printre reperele pe care le stiam. Cu pasi pe care le-am fi stiut, daca ne-am fi gindit. Noi, cei cu stiluri de suflete anticipabile. Care pot vedea ce e firesc. Si, care, uneori, mai pot vedea ce dincolo se mai arata. In acele feluri care pot parea de intzeles. Din tot. Desi, totul e asa confuz. Ce curios. Traiesc sub o impresie, si ma manifest deshantzat, asa cum face lumea. Fara o minima rushine. Exhibind. Ma simt ca un scriitor. Fara sa fiu unul. Dar avind aceeasi impresie. Pentru ca asa au fost determinarile. Care, cum au fost. Nu e un dat. E o intimplare. Traind la o intimplare a ce se intimpla. Fix cum e. Cu evenimente care vin, si care trec. Pe deasupra. Care zboara dupa propria lor logica. Si ne impacteaza ilogic si stiut parca, sa ne loveasca unde ne doare mai tare. Cu metode calculate. Ca sa caute sa ne schimbe, de parca asa ar fi stiut ca ne putem schimba. Intr-o lume care e populata de neschimbabili. Am fost alesi, noi, sa ceva. Sigur, e ridicol. Noi sintem in acel absolut al propriei limitari. Prinsi in acel cerc, care e constrins sa fie ce e prin propriile determinari. Prin ce e definibil. Si prin ce poate determina, cumva, pentru un fel de viitor ce si-a promis, a deveni. Vezi, totul e privit prin lentile colorate. Si noi vedem ce putem prin ce avem valabil. Formele au alte transformari, ca si culorile. Totul e altfel, atunci cind permitem asta. Si cind lasam starile sa conduca tot procesul asta al transformarii realitatzilor. Si cind viatza merge pe un acelasi drum transformat. Cind lumile ne promit variante paralele. NEstiute, si misterioase. Cine ne imbie cu atita de descoperit. Vezi, esti, ca si mine, vulnerabil in dorintza promisa de a gasi ceva ce e atit de instabil. Fie ca e din ceilaltzi, sau din tine. Ti se promite, si ti se da putin. Tine de tine daca iti incepi explorarea acelor lumi. Si daca vei avea acel success promis. In felul propriu. Pentru ca tu iti faci datoria, dar ei nu si-o fac. Si totul va depinde de scopurile atinse. Cele asteptate. De cineva, sau ceva. Dar, stii, dupa tot ce faci, tu esti un erou. Ei vor muri uitatzi.
No comments:
Post a Comment