Relatii posibile

Am intrat in toamna astronomica. Era sa zic astrofizica. E bine, am supravietuit. Am vazut si vara cum ne supra-incalzeste, ne-am gindit si la vacantze, eee, ce frumos, am mai visat tot felul de chestii, am mincat/baut, am trait, adica, relatuv calm, si echilibrat. Cit s-a putut, ca na, mai sint me-andre de destin, te mai dai cu capul de un perete, doi, chiar trei, ca sa simti cum mai e cind te doare, si sa-tu revii in fire, daca ai fi avut, cumva, tendintza sa o iei razna. Sintem in parametri, pe cit pare situatziunea. Nimic exagerat, doar chestii aaaaabsolut normale. Trebuie sa ma tund, barbieresc, epilez (hahaha), si sa incep naibii curatzenia aia de toamna, ca pe aia de primavara am sarit-o, pe aia de vara am ocolit-o, pe aia de iarna am shuntat-o, ca era prea frig, asa ca, na, s-au epuizat si scuzele, plus ca nu mai avem pe ce/cine sa dam vina, si o s-o incepem. Nu se stie exact cind, ca e relativ totul, dar vine, ca nu se mai poate, si trebe care pentru ca sa ne respectam rangul, si valoarea, clar. Sigur ca meritam mult mai mult de la viatza, cum ar fi o familie, o casa, o masina mai buna, un job fabulos, etcaetera, dar, acum ne descurcam pe etape, si rezolvam problemele pe rind, simplu, si la obiect, fara promisiuni exagerate, sau termene strinse. Relaxat, cu calm, rational, adica inginereste. Bine, asta se aplica si ca sa justifici lenea, dar e si o lipsa de motivatie, de iti vine sa-ti dai demisia, serios acuma, la cite mizerii am incasat, chiar ca am rezistat ca un leu. Maaaaa rog, stiu ca exista si contra-argumente la ce spun, dar e bine, ca mintea e cea mai importanta, sa nu cedam, ca sa fie bine, sa nu fie rau. Ca ca sa actionezi eficient tre'sa te gindesti bine inainte, sa ai niste strategii, niste planuri, ceva ca sa te justifici tie-insuti, si sa fie ceva rezonabilo-acceptabil, ca pe urma, cind incepi actiunea sa ai toate detaliile bine puse la punct. Bun, stiu ca sint si aici discutii, ca uneori planurile nu ies cum a trebuit, ca a intervenit una, sau alta, si s-a prelungit termenul. Asta e cit se poate de real, ca practica asta schimba niste chestii, ca asa e cu lumea reala, intervin tot felul de necunoscute, sau parametri noi, sau anticipabilul de dinainte are in el parametrii schimbatzi, etc, se intimpla. Nu ma scuz, ca sa ma acuz implicit, doar zic cum a fost, ca sa stiu si pe viitor cum sa abordez problemele. Serios vorbind, lucrurile sint complicate, si multe nu depind de tine, si, ca sa le rezolvi tre'sa fii atent si cu mintea activa, oricind gata sa gaseasca solutii, ori asta nu e deloc usor, se stie deja. Si, cel mai bine e ca toate lucrurile importante sa fie rezolvate, ca detaliile le mai faci si pe traseu, ba, chiar pe unele le mai si amini, daca ai ceva mai bun de facut, ca pe ele le poti lucra si in pauze. Dar mintea trebuie sa fie activa, utils, si practica, si nu trebuie supra-aglomerata, ca sa nu devieze. Bun, usor de spus. In fine, merge. Fara sa ma laud. Dar curatenia asta a devenit prioritara. Si e si buna, ca-mi mai schimba perspectivele, si imi da o motivatie de moment. Ce bine e intr-o familie ca iti imparti toate sarcinile la doi, si iesi clar in cistig. Plus ca mai ai muuuulte alte avantaje, daca iti gasesti omul tau de incredere. Poate gasesc o tipa bogata, si o sa am o viata mai abundenta. Asa vroia taica-meu, si eu am respins continuu varianta asta, nu ca venea de la el, cit ca nu-mi placea mie ideea asta, sa fiu un fel de entertainer pentru una bogata, ca sint suficient de inteligent cit sa ma imbogatesc singur, hahaha. Apoi ideea de bogatie mi-a fost una respingatoare, pentru ca mi s-a parut dezgustator total sa alergi dupa bani, ca si cind nu ai avea ceva mai bun de facut, dar banii iti trebuie, ca sa traiesti. Si banii sint buni, totusi, chiar daca ideea de a avea bani, pe care o au toti fripturistii, repugna fundamental. In fine, banii cistigati prin munca sint absolut, si perfect valabili, e adevarat. Iar ma gindesc la proiectul meu, si ce potential bun areeeeee, ah, daca l-as face intr-o zi, as fi eliberat de o grija, dar mai am de elaborat la el, chiar daca imi vin uneori multe idei, e inca pe sfert facut, ca partea asta practica are multe necunoscute. Cred ca trebuie sa iau contact cu mai multi specialisti, si, poate, cine stie, ii pot coopta in proiect. Bun, stiu, ca mai am de rezolvat si treaba asta cu relatiile sociale, ca nu-s asa de prietenos cu oricine, si am si probleme cu unii idioti. Chiar ma gindeam cum sa rezolv treaba asta: ce faci cind ai de-a face cu temperamente violente? Lasi de la tine, cautind o pace relativa, sau reactionezi identic? Ca daca reactionezi la fel, risti sa intri intr-o spirala a violentei, care e total reprobabila, si nu rezolvi nimic. Aici depinde si de oameni, de stil, de metoda, dar, mai ales, de inteligentza celuilalt, clar. Ca e ceva important sa stii sa cauti un dialog, si sa intuiesti daca el va functiona. E mult de spus. Mai ales ca, de la un nivel de inteligentza in sus intervine si orgoliul. Na, sint tot felul de situatii, sau cazuri, si trebuie sa fii atent, si matur, daca simti ca merita. Ca, daca nu "se" merita iti bagi picioarele de la inceput, si ii lasi pe idiotzi pe drumurile lor, ca nu vrei sa fii o victima colaterala, clar.