Viata e un sir de pasi-treceri de la ceva spre altceva..Sau un balet cu miscari line sau contorsionate..Ale eurilor, lumilor, trairilor..Un drum, de fapt..De undeva, spre necunoscut..
Stiu, ne putem intreba ce raport e intre euri, lumi, momente, amintiri, si tot ce e in noi..Asta e complicat.. Foarte complicat..Imposibil de raspuns in cuvinte..E o chestie de a intelege un univers subiectiv, guvernat de legi schimbatoare..Si completamente ilogic..Pentru ca toate pot deriva din toate celelalte, le pot include, se pot defini prin ele, sau nu..In fine..
Parca imi lipsesc drumurile prin zapezile tineretilor mele..Cind imi luam eurile, si le faceam sa taca..Cind eram sedat de starea de a strabate drumurile grele ale vietii..Cind treceam prin frig, si indiferentzele oamenilor, fluierind..Cind imi construiam pasii, ca sa pot iesi din situatii nebanuite..Cind imi concentram eforturile, si mi le organizam ca sa imi ajunga pina termin drumul..Mai am inca detasarea si increderea ca o pot oricind lua de la capat..Si inca mai pot sa rid, cind viata ma pocneste din fata, sau din spate..Am inca pasii la mine..
Imi lipseste lumina zimbetelor de atunci..Asta da..Nu mai am imprejur privirile alea mirate, catre mistere.. Parca toti ceilalti s-au blocat intre peretii propriilor nor nestiuturi..Si s-au complacut in starea asta..Au incetat sa mai cerceteze..
Nimic nu e usor..Totul se face cu un efort infinit..Un pas poate fi mai greu decit sa rastorni mii de universuri.. Dar, daca poti sa-l faci, il faci..Asa, pur si simplu..Fara sa te gindesti la ce a fost..Si fara sa anticipezi.. Faci un pas..Poate mic pentru lume..Dar urias, pentru tine..Pentru ca are in el evolutia universurilor necunoscute de ei..
No comments:
Post a Comment