Spatiile se aduna incet intr-unul singur..Aluneca dezordonat pe valea timpului, si se intilnesc..Lumea s-a despicat in lumi care par ca se indeparteaza unele de altele ca galaxiile in spatiu..Apoi tot si toate se aduna iar, ca la o mare reuniune, se combina, se imping unele in altele impinse parca de o forta a atractiei universal-reciproce, ca sa inceapa incet si metodic un drum spre un nou si renascator Big Bang..
Azi am uitat iar cum a fost ieri, si am intrat iar in visul meu plin de amintiri. Sint iar in bus, e noapte, ploua, si eu ma minunez la dansul ritmat al sferelor. Nu mai vreau nimic altceva in afara spectacolului asta linistit si natural. M-as inchide in visul asta pentru totdeauna, cu buna stiinta, pentru ca oricum, simt ca ce e dincolo de vis e prea dur, si nu prea merit sa mi se intimple. Am fost campion in tinerete, am trecut peste etapa aceea, acuma vreau doar captivitatea vremurilor bune si naive. As sta o viata in orasul asta in care noaptea si ploaia sa nu se mai termine, nu-mi mai trebuie nici mincare, nici alcool, femei, oameni prefacuti, sau aventuri prin peisaje exotice..Sint modest pentru ca sint realist..Nici vreo faima nu ma incinta, pentru ca asta e efemera, si generata de naivitate de cele mai multe ori..In fine, acuma sint liber, si oarecum optimist, pentru ca am locul asta al meu in bus, am un oras, o noapte, si o ploaie..As iesi sa ma ma plimb, sa ma ude bine, si sa iau busul urmator..Poate mai intilnesc pe cineva cu care sa mai discut, desi na, in afara de holograme si roboti e pustiu, tot ploaia pare mai reala ca ei, si mai intelegatoare..Ce frumos se vede lumea de la fereastra, parca e mai fericita cind ploua..In fine, o sa treaca si ploaia asta, si dupa ea o sa vina alta, si alta, si alta..
No comments:
Post a Comment