Soarele doarme ca acum 100 de ani, de la ultima eclipsa..Lumina s-a ascuns bine de noi de atita timp..Am dormit adinc atit de mult, visind cum totul se va schimba..Am visat cum lumina ne va fi adusa inapoi de acel Printz al luminilor, cum aparea in scrierile de demult..Si totul a fost un timp ramas suspendat, intr-o asteptare fara sfirsit..Razboaiele pentru cautarea Luminii au urmat in sir continuu, ca si cind ar fi stiut ca la un timp, dupa limita scrisa, ar fi urmat, in sfirsit, visata explozie a reinvierii universale..Si razboaiele au tot continuat asa, si nimic nu a venit, nici macar o mica lumina de sperantza pentru acel atit de asteptat viitor..Anii au trecut, resursele s-au epuizat, si civilizatzia a decazut, incet, pina sa se reduca la o eterna si inutila asteptare.. Acum totul e o ruina a ceva ce, atunci, a fost promitator ..
Noi am ajuns prea tirziu, ca sa mai putem salva ceva..Mult prea tirziu..Mai vedeam pietre, si oase, si pamint.. Si nu stiu cum am reusit sa acceptam asta, ca o civilizatie sa se auto-distruga atit de usor...Pentru ca era pueril, nu se putea asa ceva, ca un miracol atit de sublim, cum era viata inteligenta sa dispara prin pur propria vointza..Poate ca, pina la urma, viata asta inteligenta s-a lasat dominata de primitivi, tot ce se poate, e vina lor ca au lasat ca asta sa se intimple..
Am inteles si eu, cite ceva, din toata evolutia asta a lumilor, si mi-a parut rau sa vad ce a urmat..Nu am avut ce face decit sa constat, si sa scriu, in documente..Tot ce sper e ca sa nu fie la fel si pentru noi..Oricum ne supunem legilor socialului, si raminem in asteptare..De miine vom pleca spre o alta planeta..
No comments:
Post a Comment