Tort de relativ cu bomboane mici de absoluturi

Uneori sesizezi niste adevaruri, le simti ca sint acolo, dar nu le stii care, si incepi sa cauti, sa explorezi, pina gasesti ceva, un adevar mic, ca un punct de care sa te agati, si de la care pornesti aventura descoperirilor.. Si gasesti in continuare alte, si alte adevaruri pe care le legi logic, unul de altul intr-o constructie din ce in ce mai complicata, si cauti, si cauti alte adevaruri mai mari, si mai absolute..La o anumita inaltime a constructiei se vede mult mai limpede tot, dar se mai vede si ca totul e atit de relativ, si atunci, dezamagit, parasesti constructia lasind-o asa, pentru mai tirziu..
Alteori citesti adevaruri spuse explicit in carti, si cauti sa afli altele, incercind sa faci o alta constructie care sa semene, sau nu, cu cea de dinainte, dar sa fie mai mare si mai stabila..Cind ajungi sus realizezi ca si aici e mult relativ, si ca poti pleca spre altceva, lasind-o asa, pentru mai tirziu..Si iar gasesti alte, si alte adevaruri, unele din carti, altele de la oameni, altele din societate, pe care cauti iar sa le intelegi, si iti dai seama ca tot timpul apare punctul acela de sus unde toate sint relative, si atunci faci la fel, lasi locul pentru un altul, sperind ca vei gasi, undeva, acel absolut, de care ai atita nevoie, pentru ca relativul a devenit obsedant si obositor..
Se mai intimpla sa cunosti pe cineva, si sa incepi sa comunici in toate felurile..Asta iti da o sperantza ca, poate, aici, in relatia asta posibila e absolutul acela care nu era descoperibil nicaieri in alta parte..Si comunici, si te simti altfel, pentru ca celalalt e un om real, si concret, care gindeste, simte, si comunica, si poti sa-l atingi, sa-l simti, si asta iti da o alta perceptie asupra cautarilor tale, si a lumii, chiar..Dar, si aici apare relativul acela, atunci cind vezi ca exista si acea linie de separare a sufletelor, ca in orice relatie ce a existat vreodata.. Asta e, iti spui, se pare ca relativul e absolutul acela cautat, sau poate asta e interpretarea mai buna a tot ce s-a intimplat..Si iti spui ca, oricum, relativul asta e mai bun decit nimic, ba poate cu muuuuult mai bun, ca, na, are in el multe..Adica multe au in ele relativul asta, pentru ca absolutul chiar nu exista..Bine, na, poate mai sint absoluturi mai mici, si amestecate bine printre lucruri, ca niste mici diamante in noroi, dar asta ramine de vazut. Oricum sint bune, ca cica aduc mici fericiri..