Linii

E liniste..Adusa de cosmos, din linistile universale..E intuneric, si frig..Din iernile cosmice..E timp..De nicaieri..Sint treceri prin timp..Aduse de noi..E un imprejur de cristale..Limpezi, clare, si construite cu o precizie matematica..E o spirala chiar in fata..O vedem, asa cum vedem lumile noastre in oglinda eurilor celorlalti..E propria noastra evolutie..Sau doar galaxia, intr-o fractziune de timp, cit e viata noastra..
Sintem intr-un aici, cristalizat..Sintem parte, si noi, din ce vedem..Intre constructii geometrice complicate, atit de precise..Privirile ni se duc, si se intorc reflectate..Timpul isi structureaza si el particulele cosmice, adunate pe aripi..
Vietile noastre zboara si ele, pe deasupra celorlalte vieti..Privesc peisajele..Fac loopinguri, urca, si coboara, uneori urmaresc traiectorii apropiate..
Mai, vedem, inca, printre amintiri, imagini de acum..Si, mai auzim fragmente de armonii ce, ne vin, din momentele cind eram fericiti..