Drum schimbator

Sint eu, asa cum sint, sint deschis pentru ca imi plac deschiderile infinite..Imi place sa vad orizonturi largi si uimitoare..Ma vad tot timpul alergind pe suprafete plane, sau zburind pe deasupra cimpurilor nesfirsite..Ma vad vorbind unor oameni pe care nu i-am intilnit niciodata..
Ieri m-am simtit la fel de singur, asa cum m-am simtit dintotdeauna, doar eu, cu mine..Si mi s-a parut straniu, cumva, ca eu sa ramin doar eu cu mine, si in mine..Eu, in toate felurile din  mine..E absurd sa fii singur, cind ai in fata o lume intreaga..O lume care stii ca isi cauta identitatea, si ca are vrea sa te asculte, ca sa isi gaseasca, cumva, propria fiintza..
Imi e greu sa spun ce sint, pentru ca eul meu e singular, si poate nu atit de reprezentativ cit sa merite..Pentru ca eul meu are atit de multe variante, si frustrari, si e atit de al meu, cit nu stiu sa poata avea o relevantza pentru un cineva de oriunde..
Azi pot fi cineva, ca miine sa pot fi cu totul altcineva, asta nefacindu-ma sa fiu diferit de mine..Pentru ca eu cu mine sint acelasi, si acelasi voi fi tot timpul, cit exist eu cu mine ca un intreg, ca o fiintza care e acum, aici..  Si chiar daca eu poate par schimbator, asta e o pura aparentza, pentru ca eu si cu mine voi ramine perfect acelasi..
Si tu esti identica cu tine..Sintem fiintze stabile, intr-o lume schimbatoare..Eu, tu, toti ceilalti..Aici, acum, pe un teritoriu si un drum atit de schimbator..