Autumn in New York

Am vazut Autumn in New York, cu Rich Gere si Winona Ryder..M-a pulverizat, mi-a facut sufletul bucati, si l-a aruncat in spatiu, asa, pur si simplu..Am ramas masca la tot, si m-am gindit cum o sa fiu dupa ce imi revin..E o poveste de amor intre un el, si o ea, care cu propriile probleme..Si se termina al dracului de trist, ca mi-a venit sa urlu..Dar povestea e despre viata, moarte, si intilnirea ACEEA..Intilnirea cu omul vietii tale, cu sufletul pereche..E uimitor ca vezi asta, ca te implici atit de profund in povestea asta, si te lasi ravasit de o durere care e in ceva care nu e al tau..Pentru ca nu poti altfel..Pentru ca te gindesti la tot ce au simtit toti..
What about love? Cu iubirea cum ramine, cind esti singur, si vulnerabil? Asa l-a intrebat ea pe el, atunci cind el s-a comportat ca un nemernic..Si el a ramas asa, cu intrebarea asta in minte, pina cind si-a dat seama ca o iubeste..Si ce a urmat, a urmat, ca in viata..Dar iubirea a triumfat, si i-a facut pe amindoi eroi ai unei povesti simple, si previzibile..Doi eroi intr-un sentiment care era ca o cursa de andurantza..Si  in care au ajuns amindoi la final pe primul loc..
Oare cum e sa traiesti toata viata cu o condamnare pe care nu o meriti?  Cum e sa stii ca mai ai de trait maxim un timp nesigur? Ce faci?
La moartea ei am simtit un pic ceva din cum va fi cind si eu am sa ma duc, desi mai e pina atunci, dar am vazut in minte momentul, si cum lumea va merge inainte uitindu-ma dupa scurt timp, pentru ca lumea isi are propriile probleme, atit de importante..Apoi m-am intrebat de ce si-ar aduce lumea aminte de mine, si de ce as fi eu mai special decit altii cu mult mai importanti, desi "important" e un cuvint ipocrit, pentru ca nu exista ierarhii adevarate sau nesubiective..
Am trait mult timp intr-o lume rece si complet indiferenta..M-a durut enorm, dar am invatat ca asa e societatea..Si am invatat sa fiu pe cont propriu, si sa-mi fac singur un drum prin lume..Si am mai invatat sa incerc sa am grija de mine, ca altfel nimeni nu ma va ajuta cu nimic, niciodata..
Azi sint aici, pentru un timp, eu, tu ei, noi toti..Mi-a mai trecut durerea de la incheietura, am o vinataie mare, si ceva semne ca va fi bine..Ma mai gindesc inca la povestea din film, si ma intristez fara motiv, desi stiu ca acolo e un imn pentru o iubire infinita care exista, si care va exista cit timp si noi vom exista..