Drumul catre sensuri

Am fost cel mai singur om din lume. Acuma nu mai stiu daca mai sint, pentru ca sint multi care au cauze mult mai inalte, sau mai profunde. Si na, am fost cel mai singur om dupa reperele mele, pentru ca am avut viata mea, printre unii oameni care m-au facut sa ma simt asa. Poate ca daca as fi avut alt mediu ar fi fost altfel, si n-as mai fi avut motive..Oricum nu-mi pare rau, pentru ca mi-am aranjat trairile sa fie cit mai profunde, oricare ar fi fost. E un talent sa iti construiesti micile tale fericiri din bucatile pe care le ai disponibile. Bine, acuma nu e o retzeta universala, ca fiecare le stie pe ale lui, dar pleci de la ce gasesti prin memorie, sau prin imprejurimi. O mica prima fericire o ai cind evaluezi ingredientele (ca puteai sa nu le ai), una, doua, trei. Apoi te gindesti cum sa le asociezi, ca sa se potriveasca intre ele, si sa construiasca o mica poveste. Aici fantezia si imaginatzia sint decisive. Construiesti matematic un graf, care sa treaca prin repere, un graf care poate sa nu respecte regulile strict matematice, pentru ca mai faci loop-uri unde consideri ca ajuta. Dupa ce l-ai facut, asa aproximativ, te lansezi cu sistemul tau de referintza, ca intr-o aventura, si lasi mintea libera sa alerge prin toate..Acuma, pe traseu poti sa mai schimbi traiectoria, ca sa fie toate mai pe starea ta. La intersectii poti sa mergi inainte, sa faci stinga, sau dreapta, sa te intorci.. Esti liber. Asa ca in viata.
Parca mi-au lipsit lumile..A fost cam trist fara ele, sa stau asa, doar eu, cu mine, dar am facut o mica pauza pentru ca am avut multe de descoperit..Eu sint cu destinele, si asta am cautat, un timp, sa vad cum alti oameni isi construiesc destinele lor, cum isi fac viata, cum vad lumea..Toate depind de multi parametri, muuuult prea multi. Fiecare fac ce li se pare firesc, merg pe intuitie, cumva, cred, ca si mine, ca si eu merg pe ce simt ca e din mine. Na, e asa cum simti, tu ca e conform. Chiar daca altora le pare ciudat. E ca atunci cind gatesti o mincare din ingredientele care iti plac tie. Nu stii ce gust va avea, dar toate sint gustoase, si, vorba aia, daca pui bune, sigur iese ceva bun. Bine, drumul prin viata are regulile lui proprii, pentru ca intervine si lumea cu interferentzele ei, dar tu faci ce faci ca sa mai si corectezi cit se poate, ca sa te incadrezi in limitele fiintzei tale..Aaaaaa, e mai complicat totul decit pare. Totul e sa-ti pastrezi echilibrul tau, cel care te-a ajutat cind ai trecut prin vremuri foarte grele..Ieri m-am plimbat singur prin parcul celor singuri. Am privit chipuri, si mi-am revenit, pentru ca am revazut in toti acea dorinta de a deveni ei insisi..Am mai si conversat, m-am mai gindit la ale mele, si mi-a revenit dorul de viata, si de a intilni acel suflet cu care sa ma identific, cu care sa incerc sa comunic..E frumos..Dincolo de orice..Pentru ca in asta cred ca o sa-mi gasesc sensul..