Viata e un amestec cu de toate, fara nici o logica..Un fel de haos constientizat de egouri..Din care nu se poate intelege sau teoretiza..Viata e cum se intimpla..E asa cum a fost, si mai e..Pentru ca , chiar daca ai incerca sa iti construiesti in minte un fel de viata ideala ar iesi un amestec cu momente pe care le-am crezut fericite..Dar momentele alea le-am constientizat pentru ca le-am comparat cu celelalte nefericite..Pentru ca, daca am fi trait numai fericiri, ar fi fost o monotonie dilie..Ba chiar, momentele fericite , sau asa zis fericite sint mai degraba "aeriene"..Pentru ca, de fapt, atunci cind suferi, traiesti mult mai intens..
Pina la urma, oricum viata e un fel de pierdere de timp, pentru ca nu realizezi cine stie ce..Si dupa ce dispari, isi mai aduc aminte de tine doar cei carora le esti dator..Restul te uita repede..Asa ca orice ai face, timpul oricum trece, si cam degeaba..Sigur, sint comunicarile cu ceilalti, amintirile..Dar sint putine..Eu nu am avut o prietenie stabila niciodata..Dar, si asa, dupa ce au fost, cele citeva mici, m-am intrebat: mie ce mi-a ramas? Care e rezultatul? Sint mai bun? Nu cred..Poate mai cinic..Sau mai obosit..Atit..
Sigur, cele mai interesante sint momentele cind ti-ai pus mintea la contributie..Fie ca ai inteles ceva, te-ai gindit, ca ti-ai adus aminte, ca ai citit ceva sau ai vazut un film cit de cit..In rest..
In ziua de azi nu mai ai contacte cu oamenii, decit fff rare, si pur intimplatoare..Nu comunici, nu spui nimic pentru ca nu stii cu cine ai de-a face..Eu am suferit dezamagiri crunte de fiecare data, cind mi s-a mai intimplat sa cred ca pot comunica..Asta e..Sintem toti pe cont propriu in viata asta..Ne traim tot ce putem, functie de shansa..Si mergem spre o alta zi, inainte..
Sigur, am comparat vietile noastre cu cele ale unor eroi..Care au lasat in urma opere..Si totusi..Newton e un nume sub o formula..Dar cine a fost el? Cine i-ar putea intelege viata lui, ce a trait si simtit cu adevarat? Doar el..Pentru ca noi sintem prea preocupati de propria viata..Chiar, pe cine a iubit Newton? Mai conteaza?..
Ce vreau sa spun, ca orice ar fi, viata ne e proprie, si personala..Ne-o traim in felul nostru, si, cumva, orice ar fi, ceilalti sint cunostintze temporare..Chiar daca ne inteleg, sau ii intelegem, mai mult sau mai putin.. Sint si ei, ca si noi, grabiti sa apuce timpul, si sa-l stoarca de trairi..Sintem toti colegi de contemporaneitate, in nava timpului..Care vor cobori, mai devreme sau mai tirziu..Ca sa ramina, pentru ceilalti un fel de halo..O reflectare a unei lumini venite de undeva..Un timp..
No comments:
Post a Comment