E bine uneori sa te trezesti inaintea soarelui, si sa-ti plimbi adormirile pe strazile racoroase si intunecate..Sa aluneci pe aleile parcurilor somnoroase, sa privesti, de pe o banca, dansul nimfelor nude, sa te confunzi cu aerul, sa te evapori si sa te sublimezi in mii de feluri..Sa mergi inainte, printre vegetatia nemiscata, sa faci pasi prin lumea celor 1000 de ani de somn..Sa vezi locurile clar, din puncte nemiscate de agitatiile zilei..Sa stai si sa admiri formele si culorile locurilor, asa cum ar fi, daca oamenii ar disparea ca specie..
Ochii unor dimineti singuratice..Aici, acum..Ochii care vad, si percep singuratatea unei dimineti..Asa cum gindul o percepe pe cea a vietii..
No comments:
Post a Comment