Printre ei

Beatlesii se intrebau, adica cintau si la versuri intrebau ca de unde vin toti oamenii astia singuri. Pentru noi, aia cu ceva idealism marca Ro, intrebarea asta o puneai si cu o gestica mai pretioasa, adica sa dai de intzeles ca e adinca, si persoana care emite stie deja chestia asta, si iti arata si tie, ca nu cumva sa incepi sa batii cimpii si sa emiti niste mediocritisme, ca sari din schema automat. Ca la noi la tzara era pe sistem comunist, adica ori esti cu noi, ori esti impotriva noastra, dacit. Si daca nu esti cu ei, automat erai impotriva. Si de asta isi dadeau imediat seama, ca mai scapai vreun gest de sictir-lehamite fara sa vrei, ca na, nu mai suportai. In fine, erau idiotii multe si variate, si idei tembele, si clisee super-stupide, si multe altele in societatea noastra cea mica si primitiva. Si fara valori, si fara maniere, si fara nimic, de fapt. Ca nu stiu pe ce valori stam inchegatzi ca societate, ca intre noi sintem cei mai dusmanosi. Chit ca sintem in tara, sau strainatate. Sintem ciudati ca exageram orice nimic, orice rahat de doi lei care ne poate aduce vreun avantaj, si injuram valori nationale, adica oameni speciali, care, ce sa vezi, emigreaza. Eu am tot criticat multe nasoale din societatea noastra, ca m-au scos din sarite, si mi-au facut si probleme. Bine, oamenii sint cauza, dar ei se bazau pe chestiile astea sociale, pe care le luau drept chestii intangibile, si beton, adica nu cumva sa critici asta ca e tabu. Na, se asociau un idiot cu o idee cretina ca sa te combata violent. Ca am tot intilnit cohorte de salbatici, in fond prosti cu atitudini smecheresti. Asta era romanul mediu. Acuma nu mai stiu cum mai e, probabil la fel, poate majoritatea e mai naroada, dar mai petins inteligenta, ca a invatat niste nume/denumiri/cuvinte care i se par ca au prestantza/rezonantza si, pe care, cu arogantza le repeta. De fapt un cineva cind iti arunca cite un cuvint de asta (al carui inteles nu-l cunostea de fapt) o facea in stilul unui actor prost, chiar daca parea ca iti face o favoare. Dincolo de tot felul de gesturi simteai ca unul ca asta te uraste, asa cum ii uraste si pe altii. Pentru ca el era modelul de bun in capul lui. Oricum nu conta nimic din ce spunea, ca erau pure aberatii. Spun asta ca am fost asediat de personaje de astea. Autoritare, cu figuri pompoase, si fara continut. Bine, inteligenta lor maxima o foloseau la domeniul lor, care aveau asa ceva. Isi faceau treaba mediocru, si asta considerau ca e tot, ca si-au facut datoria. Ca nimeni nu se pricepea la absolut nimic. Se vede acum din felul in care a ajuns tara. De buni ce erau au facut varza o societate intreaga. Asa probabil considera ei ca e bine, sa-si bata joc de trecut distrugind ce au facut altii. Dar mai era ceva. Niciodata nu spuneau ce simteau. Asta daca simteau, evident. Parintii nu aratau afectiune fata de copii. Ca asta ar fi fost probabil sub rangul lor. Trebuia tu, ca copil sa intuiesti ce simte mama, sau tata, si sa le faci conversatie, ca sa le arati ca le intelegi starile, si sa-i sustii moral. Asta cind pe mine, tot timpul m-au demoralizat cit au putut. Pai e corect? Erau chestii incrincenate discutiile cu ei, ca gaseau tot felul de motive sa-mi reproseze ceva. Asa ca n-am mai comunicat decit pe teme imediate, seci, fara legatura cu nimic. Si atit. Azi nu stiu cum e, probabil la fel, ca asta e narav social din fire, nu e dobindit. Ca dobindite sint tot felul de aiureli vazute la straini. Acolo tot pomposenia lucreaza. Toti cauta obsedant sa para ce nu sint. Asta ca sa deturneze atentia de la ce sint, probabil. Si fiecare joaca un rol pe care nu prea il intelege, dar care il satisface. Ca si cind toti ar fi ultra-prosti si n-ar sesiza. De fapt discutia despre asa personaje e sterila. E buna doar ca sa intelegi cine/ce sint, sa-i depistezi repede, si sa-i contracarezi cum poti. Sau, in unele cazuri, daca poti, sa fugi de ei. Nasol sa fii obligat sa cresti in asa un mediu care te constringe masiv, ca risti sa devii o leguma, si unul care pe viitor sigur va esua. Ca sa ripostezi e futil, ca sint salbatici si risti sa iti iei si bataie. Varianta optima e "zici ca ei, si faci ca tine". Si cauti sa uiti.