Simetrie

Tu simti ce simt eu cind scriu? De fapt poate ca nu avem exact aceleasi perceptii..
Uneori, cind ma  plimb, am  senzatia ca lumile se  schimba imprejur, in toate esentzele ei..Si ca brusc,  totul e complet altfel, desi arata exact la  fel..Si ca eu decolez, si zbor, ca o drona, vad totul de deasupra, dupa care revin exact de unde am plecat..
Pasii sint stabili..E bine ca aparentzele mai salveaza esentzele..Si ca trairile mele uneori abisale nu par a fi ce sint.. E bine..Ca oricum nu-i pasa niciunui..Desi, chiar daca ei  nu realizeaza, pina la urma, pentru mine tot ce simt eu, e mai important..Na..Nu  contam, nici eu pentru ei, si nici ei pentru mine..E un  raspuns in oglinda.. Sintem simetrici..Asa ne-a construit sistemul..Ca sa fie echilibru..2 luptatori..Unul stinga, altul dreapta..
Am o stare ciudata..Parca sint in Pompeii inainte de eruptia Vezuviului care sa omoare tot..Nu stiu de ce..

Singuratate

E  intuneric..Acelasi..Parca sint inca in burta mamei si astept o explozie de lumina, si sunete mai clare..Fac pasi inainte..Simt peretzii din dreapta si stinga..Pare o camera, sau un hol..Pipai suprafetzele ca orbii..E plan, totul..Nici o usa, sau o fereastra..Si tavanul nu-l pot atinge..Sint  in  culoar..Cum naiba am ajuns aici? Fac alti pasi..Undeva trebuie sa duca incercarea mea de mers..Doar n-o fi culoarul asta infinit,  pentru ca ar fi absurd..Si  n-ar fi putut fi construit..Sau o fi in cerc, sau o curba inchisa? Hm..Totusi, pe  undeva am intrat, si tot pe acolo am sa ies..Cred..
Vad o lumina inainte..Alerg..O deschid..O irizare pala iese din peretzi..Interesant..O cortina..O  alta cortina..O scena..Si linistea se umple cu armoniile unui cintec..Citeva masuri de pian, apar viorile,  si vocea.. Ma sprijin de perete si ascult..Mai am timp..Ma las inundat de sunete..Imi  plac..Seamana cu altele, de mai demult..Sint frumoase..Le recunosc..Apoi ma uit la pianist..E  uimitor cita precizie..Si cita memorie activa, sa tii  minte succesiunea clapelor..Oare cum le memoreaza? Are o memorie speciala? Gindeste altfel decit toti?
De  fapt, probabil ca memoria fiecaruia e altfel..Unii vad mai  bine imagini, altii   sunete,  altii, cine stie, mirosuri, sau atingeri..Tot ce se poate..Fiecare cu stilul si talentele proprii..
S-a terminat cintecul..E iar liniste..S-au stins si luminile..Urc pe scena, merg inainte..Deschid usa..Inainte e un alt culoar, luminat..I se vede capatul..Poate ca are o iesire..As vrea  sa ies, undeva, sa vad cerul, lumea, orasul, tot ce e viu..Desi, stiu ca, dupa un timp, m-as intoarce aici, inapoi..La aceeasi si eterna singuratate..

Eul din mine

Am asa o stare ciudata, ca un fel de simt ce  imi vine din imponderabil..De  sus, de undeva..Ca orice,  oricum, in orice fel as face, e in  plus..Ca nu conteaza, orice ar fi..Absolut orice..Toate complicatiile trairilor mele, ale  unei fiinte dificile, recunosc, nu reverbereaza nicaieri..Nici un licar de  lumina in tot intunericul..
Ma simt stins..Am doar o flacara mica, cit a unei luminari abia deschise..O mica sursa de lumina, ca a unui explorator intr-o incercare de a iesi, disperata..Vad  doar peretii dimprejur,  ca pe constructii de gheatza,  care sa ma blocheze  in mica si  eterna mea incercare de a iesi inapoi, la viatza..Sint aici, singur..Si, daca am sa reusesc va fi o victorie a mea, doar..A simplei dorintze legitime de a supravietzui..
Ma doare mina stinga de atita efort..Muschii sint slabi, parca, si nu  mai  am  putere..Dreapta e ok..Apuc fringhia  si ma trag in  sus,  unde se zareste lumina..Ma dor umerii,  ma ustura ochii,  respir greu,  vreau doar sa  ajung la suprafatza..Nu vreau  sa mor aici..Vreau sa mai aud cintecele mele..Aici e doar inec..
Am ajuns..Respir..Ii vad pe toti..Sint pe punte..Ochi de om, si mimici..Sint  viu..Si ei imi zimbesc..Am reusit..  Am  scapat si acuma..Gata..Data viitoare  ne intilnim la petrecerea de pe  plaja..Mi-e o pofta de somon prajit cu sos de scoici, de nu iti imaginezi..Cu mult  usturoi, se intelege, si acreala mediteraneana..Ca sa-mi  aduca aminte, daca e nevoie, de albastrul ala infinit..De gustul ala dorintza  de fiintza mea dintotdeauna..
Da..Mai am in mine substantza mea..Aia mica..Care atita a calatorit,  pina a ajuns sa realizeze cit  ii e de aproape lumea aceea..
Mi-e dor de  atitea..As vrea  sa fiu atit de acolo, uneori..Eh..Vezi, eu  inca ma  mai gindesc..Cit din mine e aici, sau altundeva..

Ceatza

E un cerc de ochi taiosi, de guri care vorbesc enormitati, si de boturi care adulmeca miros de singe, sau de vulnerabilitati..Sint imprejur toti..Te fixeaza cu toate simturile..Cercul e perfect  sustinut de animalele din spate.. Esti inconjurat, si captiv..Ei sint inteligent coordonati, si gata sa te faca bucati oricind..Le trebuie doar un semnal..Ce faci, ce te faci? Sa evadezi e cvasi-imposibil..Doar daca ai putea sa zbori, cumva, sa iesi din planul celor 2 dimensiuni al lor..Si ei string cercul continuu..Ochii rosii se apropie cu lumina lor rece..Dintii sint rinjitzi a sfirtecari anticipate..Sint experti in atacuri fulgeratoare, si muscat de organe..E intuneric,  si ei vad in infrarosu..Esti singur, si uitat..Te simti atit de strain..Or sa ramina din tine doar oasele..Restul va fi ramas o urma, in pustiul atitor nestiuturi..
M-am trezit, brusc..Mi-e frica..Visul asta are multe adevaruri profunde in el..E ce e, de fapt..Toate lumile astea dimprejur..Toate esentele fiintelor..Pe linga monstruozitatile de care sint capabili, restul par simple glume.. Esti om, vezi, speri, cauti sa traiesti, hm,  toate par glume spuse asa, nestiut..Ai trait drame cutremuratoare, existentiale, la fel, nu conteaza..Daca nu esti adaptat acum, chiar in momentul asta, esti o prada..
De multe ori in viata asta am trait un sentiment de sila profunda, care a fost dincolo de orice tenta de dezgust sau ura..Si o senzatie de rau existential, ca al celui care se stie urmarit, ca sa fie terminat..Si  mi-a fost atit de rau, cit nu as putea descrie in miliarde de cuvinte..Un rau al unui om impins a fi o victima de  un social special devenit lugubru..
Ramin asa intr-o stare imponderabila..Ma mir ca mai am puterea sa respir..Vreau sa incerc sa mai vad  o lumina a unei zile anuntzate..Privesc imprejur..E inca bine..Corpul  ma ajuta..Ma  mai vezi? E ceatza..

Infinituri triste

De fiecare data cind scriu am o stare de ginduri, si incerc sa combin cit mai eficient cuvintele, ca sa rezulte citeva intelesuri. Si cuvintele ma ajuta, de multe ori, ma sustin, si imi dau speranta..Uneori, insa, cuvintele se opresc in drum, pentru ca unele stari depasesc orice incercare de a o revela..Si asta e si acum..Ce spun e ceva despre ceva, ca sa am un reper in timp, si sa nu uit, dar starea mea e complicata..Imi vin siruri lungi de amintiri, si uneori ma bufneste plinsul din senin, dar imi trece repede..
Tata a fost profesor de matematici, la liceu..Poate ca eu sint ce sint acum si datorita mediului pe care l-am avut acasa, un loc cu o biblioteca uriasa, carti de matematici multe, beletristici, arta, stiinta, de toate.. Am invatat de mic foarte multe, dupa care mi-am format eu gindirea mea, incercind sa descopar noi lucruri. E adevarat ca liceul m-a schimbat total, dar asta a fost ca un fel de continuare..
Sint de spus foarte multe, enorm de multe, despre tot..Acuma incerc sa las un pic cuvintele si sa vorbeasca doar amintirile..Ma gindesc ca si numele blogului cu infintul imi vine tot de la matematicile cu care mi-am inceput viata atunci..E frumoasa matematica..Are in ea, parca, pe linga atitea formule exacte si demonstratii, si multe suflete pasionate..E un univers atit de rotund..
Infiniturile se intimpla sa mai plinga, uneori, asa, cind isi amintesc..

Un drum intrerupt

A murit tata..Altceva nu mai stiu..Probabil ca ceva s-a schimbat..Poate ca nimic nu o sa mai fie la fel..O sa ne reunim cindva, undeva, nu peste mult timp, cine stie..Intre noi nu a fost o relatie prea apropiata, eram foarte diferiti, pentru ca am trait in vremuri diferite..Vedem ce va fi sa vina..E greu sa fii singur, dar mai sint multi ca mine, totusi..Asa e viata..

Fericiri ambalate

Cu cit intri mai adinc in cunoastere, cu atit mai mult iti modifici perceptia, si intelegerea, si cu cit intelegi mai multe, cu atit mai mult vezi cit de strimba e, de fapt lumea..Si asta te insingureaza, si te face depresiv.. Ai tendinta sa te inchizi in tine cit mai mult, si sa comunici cit mai putin cu realitatea..E normal..Asta e defectul cunoasterii..Sigur, se pot da numeroase contraexemple de oameni intelepti si optimisti, dar ei imi par, totusi, niste exceptii de la regula..
Cred ca toti trecem prin etapa asta autista din cind in cind, dar cautam remedii in orice ne poate schimba gindurile..Uneori reusim, alteori nu..Se spune ca tot oamenii ne pot reda optimismul..Poate ca da.. Trebuie si un pic de noroc, asa ca sa-i prindem intr-o stare buna..
Eu cred ca optimismul are, totusi, o sursa..Si e frumos cind mai gasesti pe cineva cu care sa o imparti..Atunci e fericirea intimplata..Si momentele astea le ambalam frumos si le asezam pompos in muzeul propriu, ca sa fie acolo, pentru mai tirziu, cind il vom revizita, ca sa ne reincarcam bateriile consumate de atita pesimism..

Viata pe un peron

Economia se bazeaza pe bani, banii sint singele corpului economic, pentru ca, cu cit circula mai repede banii, cu atit creste valoarea creata..Parca asa ne povesteau la cunostinte social-politice, printre multele fraze de propaganda..Bine, ni se mai spuneau despre forte de productie, relatii de productie, evolutii, etc..Chiar, erau interesante de gindit toate alea in contextul asta real de azi, cind am invatat atitea despre economia reala..
Bun, dar incepusem cu banii, pentru ca ma gindeam ca banii reprezinta valoarea..Multi ar face orice pentru bani, pentru ca, de fapt, banii reprezinta putere de cumparare..Cu cit ai mai multi, cu atita poti avea mai multe chestii cumparabile..Asa e, fericirea are si ea, functie de asteptarile fiecaruia, un pret..Si totusi..Nu cred ca poti cumpara prietenia sincera a unui om inteligent doar cu bani..Si, mai ales, nu poti cumpara TIMP..
De aceea e bine sa ne dramuim foarte inteligent timpul..Si sa ni-l umplem cu valori, de preferat spirituale, pentru ca asta ne determina fiinta..
De fapt, trebuie sa invatam sa traim inteligent, in tot..In alegerile din viata, in calitatea prieteniilor, in obiectivele urmarite..In tot sa fim conformi cu valorile proprii..Chiar daca mai suferim uneori, si chiar daca gresim, alteori..
Am revazut citeva emisiuni cu Octavian Paler, care la inceput ma iritau, pentru ca mi se parea ca se plinge prea mult, de prea multe..Si apoi m-am gindit ca el era deja batrin, si stia ca i se apropie finalul, si am incercat sa imi imaginez ca as fi in locul lui..Bine, toti murim odata, si sintem impacati, sau indiferenti, dar cind stii ca sfirsitul iti e aproape, ce dracu sa mai faci? Parca cel mai normal lucru din lume ar fi sa-ti fie ciuda ca altii au mai mult timp decit tine..In fine..Probabil ca acum sintem prea mindri de faptul ca am supravietuit, si nu mai constientizam partea de final..Sau poate inca nu vrem asta, si o aminam cit putem..
Viata pe un peron de Octavian Paler..

Amintirile oameni

Azi e vineri, a doua zi a lui 2015..Afara e un soare de vara, care cred ca o sa faca zapada pilaf..Da macar e frumos, cerul albastru, e lumina..Am vazut iar filmul Sania albastra pe NTV, si iar mi-au venit buluc amintirile din vremurile alea bune..
Totul e relativ la oameni, pina la urma..Ca amintirile sint momente de fericire inregistrate in 3D, si fericirile sint datorita unor intilniri cu oameni..Cu oameni deosebiti, se intelege, si care stiu sa construiasca niste chestii mentale artistice..Si pe care ii poti lua usor ca modele..
Noi am fost educati in stilul asta, sa admiram, adica sa ne eliberam de frustrari prin ceva spiritual, asta ca sa nu mai vedem mizeria cotidiana..Dar exercitiul asta a fost foarte bun, pentru ca am inteles muuuulte lucruri de care habar n-aveam ca exista..Am inteles oamenii, lumea, pe noi insine, si asta ne-a facut sa cautam in continuare sa intelegem..Si sa cautam acei oameni speciali care sa ne ajute..Oamenii aceia plini de lumini si zimbete calde..

Ginduri de inceput de An Nou

E 2:18 noaptea, 1 ianuarie 2015, ah, am supravietuit si anului trecut..Oare citi ani vor mai urma? De fapt ce conteaza, citi or fi, sa fie frumosi si chibzuiti, cu multa ratiune si sentimente frumoase, ca asta e important, restul sint detalii..
M-am uitat un pic la Tvr, a fost simpatic si mai original, fata de balariile alorlalti..Am vazut un documentar despre viata lui Emil Racovita, biologul, si speologul nostru, pe TV Neptun..Am prins de la povestirea cum au ramas ei prinsi cu nava intre gheturi, la pol (nu mai stiu daca nord, sau sud), si, cum dupa munca multa au eliberat Belgica, si au putut sa plece inapoi, dupa care au urmat cercetarile lui in Franta, intoarcerea in Ro, ca sa infiinteze catedra, scoala apoi, problemele de viata din perioada primului razboi, etc..
Ce oameni, oho, cita pasiune, vointa, incapatinare, cita lupta pentru idei, cercetari, etc..Cred ca imi lipseste si mie cercetarea, cred ca asta as fi facut daca as fi prins vremuri mai bune, dar n-a fost sa fie..Imi place lumea laboratoarelor, instrumentele fine de acolo, si mai ales uriasa cantitate de idei posibil a fi testate, apoi documentarea rezultatelor, explicatiile posibile, etc, etc..Cit de frumos..Asta e, nu fusa scris sa fie asa..Bai, si cite idei as fi testat, ah..A pierdut mult omenirea asta umflata cu birocrati, ca nu m-a utilizat..Na, glumesc..Fac haz de necaz, ca ce dracu' sa ma enervez, mai bine vegetez..Sau hibernez, ca tot aceeasi chestie e..Sa stai intr-un repaus calculat, cit sa te mentii cu mintile intregi, ca mai ai nevoie de ele..
2:30 noaptea, tot 1 ian, tot 2015, asta e an impar, cica e mai norocos ca anii pari..Desi, na..Bun, cica piata muncii e in crestere, da' pe mine ma intereseaza soarta mea, si joburile astea technice tot asa, sint destul de putine..Am fost la citeva interviuri la care mi-au dat si teste de ceva inteligenta..Habar n-am ce rezultat a iesit, astept sa vad ce mai zic ei..Eu, dupa mine, fara sa fiu modest, zic ca am raspuns genial, hahaha..Sa vad cum iese din punctul lor de vedere..La un test n-am stiut niste chestii, ceva legat de caracteristicile unor gauri filetate, sau densitatea otelului, si aluminiului, de parca astea ar conta..Cind faci designul, gaurile le adaugi automat, alegi doar marimea functie de dimensiunea piesei, fortele de acolo, doar nu stau eu sa adaug detaliile astea, ca de asta se ocupa programul de design..Ar fi si culmea sa-mi ocup mintea cu balariile astea.. La densitate, recunosc, greseala mea, dar si aici astea le adauga programul, cind alegi materialul din lista adauga automat toate caracteristicile si proprietatile fizice, ba iti da si pozitia centrului de greutate, momente de inertie, nu-ti trebuie sa le stii pe de rost..La celelalte intrebari, desene, calcule am raspuns ok, erau simple, le putea face si un elev de liceu cu ceva cunostinte de fizica, si un pic de experienta la desen..Ma rog..Tin minte ca am inceput sa studiez Solidworks prin 2003 dintr-o carte de 900 de pagini, pe care am studiat-o in amanunt, ca programul e urias, totusi..Asta dupa ce studiasem inainte AutoCAD, ca din Ro nu-l stiam..
Daaa, cele rele sa se spele, cele bune sa se adune..Sa ne fie de bine, au cam trecut sarbatorile, de fapt miine e zi libera, si dupa aia iar incepe lumea munca..Afara bate un vint de te ia pe sus, e furtuna si minus 10 grade, e binisor fata de anul trecut cind dupa furtuna scadea temperatura si la minus 30 citeodata..
E 2:51 noaptea, tot nu m-am culcat, parca nu mi-e somn, imi place noaptea ca e asa liniste, si pot sa ma gindesc in voie la tot ce vreau..Ce bine ar fi sa apara multe joburi technice, ca sa ma simt si eu cit de cit mai bine, ca cineva are, totusi, nevoie si de mine..Pina atunci sint pe stand by..