Viziunile orizonturilor

What is forever, anyway? Ce inseamna infinitul, totusi? Am fost si trist, si vesel, si uitat, si celebru in lumile mele mici, am fost in toate felurile in care am putut fi, ca a fost in adevar, sau inchipuiri..Am fost cum am fost uitind de mine, si crezind ca ma pot atasa de un fel de infinit care a aparut calm, la orizont..Si am fost tot eu, si tot aspirind la acea nemarginire continuu, si tot eu atunci cind mi-am dat seama ca acolo, in nesfirsit e un loc pentru altii, mai inalti, si mai vizionari..Si a fost asa ca sa realizez ca eu, cu mine, pot cauta acele infinituri doar in imaginatie..Si am ramas iar sa ma intreb, What is forever, anyway?
Sint la o nemarginire distantza de acel infinit, stiu..Ca un pion pe o tabla de sah uriasa, in care puterile se joaca cu mine la nesfirsit..Un pion vulnerabil si atit de trist..Si care, ca o ultima rabufnire isi cauta resemnarea intr-o intrebare simpla..Ce e nemarginirea asta, totusi?
Ma simt o varianta de mine printre lumi..Sint acelasi, parca pierdut, si regasit de tot atitea ori..Ma vad la fel, in aceeasi oglinda a lumilor, ca si cind nimic nu s-ar fi schimbat..Imi vad reflexiile din oglinda, cu toate ridurile aduse de timp, si care stiu ca ar fi putut fi sterse..Imi vad expresiile ochilor, si ale gesturilor..Ma simt acolo, desi ma stiu ca, in mine ma simt atit de altfel..Dar ma vad, si continui sa ma observ tacut, si limpede..
Am in mine, ca si atunci, toate variantele de lumi, si am si extazurile pe care ele mi le-au adus..Pentru ca eu, asa cum sint acuma, sint la fel cu cel care am fost atunci, demult..Sint omul adus parca de altcineva ca sa construiasca alte variante de persoane, alte variante de oameni, mai clare, si mai profunde..
Vad, visez, imaginez ce ar fi vreodata posibil..Si asta ma tine inca, in viata..Pentru ca stiu ca, dincolo de orice, totul e inca deschis, si viu..Sint un pion pe o tabla de sah infinita..Sint singur ca un pion, si impreuna cu toate lumile care imi sint atit de apropiate..Mai vad, mai aud in mine ecourile atitor trecuturi..Vad contururile unor viitoruri posibile..Si toate astea ma linistesc..Sint o trecere, si o varianta de destin, pentru ca ramin ce am fost, si pentru ca din locul meu vad atit de bine orizonturile..