Extazul posibil

Te mai doare incheietura de la mina dreapta..A mai scazut in intensitate, nu te mai strapunge la fiecare miscare, e o durere care se va duce, dar inca persista..Si durerea asta e o lume construita, pentru ca nu te lasa sa fii liber, iti impune propriile reguli, si tu te supui, si accepti ca nu poti face anumite miscari, si iti impune sa inveti sa folosesti mina stinga, in loc, adica aceea in care nu ai stabilitate si incredere, pentru ca mintea ta e construita asa, ca sa se bazeze pe precizia miinii drepte..Si tu mai incerci sa-ti folosesti mina dreapta desi te doare infernal, si cind chiar nu se poate, sa incerci cu stinga..Dumnezeu, daca exista, e cinic, pentru ca nu asa busheshti un om, oricare ar fi el..In fine..Poate ca nu acel Dumnezeu teoretic e cinic, poate soarta, destinul, sau orice altceva de sus, care decide..Desi, na, poate ca in final nu a decis cineva sau ceva anume, a fost intimplarea ca lucrurile sa se deruleze exact asa..Si oricum, doare al naibii, si eu nu mai vreau sa fiu obligat sa accept ca ceva sa ma doara, ca nu merit asta..
Vorba lui Rocky, filosoful, "nu conteaza cite lovituri incasezi, totul e sa te ridici inapoi in picioare", si asta e important, pina la urma, sa in veti sa primesti loviturile vietii, si sa-ti revii, pe urma..Pentru ca tu esti cel mai important, din viata ta, tu omul care invata sa reziste, si sa continue..
Dar durerea mai trece, pentru ca corpul nostru are mecanisme uimitoare sa-si revina..Totul e sa nu uitam ca avem de dus o lupta continua cu ceilalti, si cu noi, o lupta care trebuie bine gindita..Si asa, pas cu pas, din dureri, invatam cum sa ne schimbam inteligent..
Azi mi-e mai bine ca ieri..Si miine imi va fi mai bine ca azi..Evoluez incet si sigur, oricite probleme trebuie sa infrunt, pentru ca mintea mea e pregatita si deschisa, si eu ma maturizez dupa fiecare incercare aruncata de destin..Totul e sa nu-mi fie frica, si sa fiu lucid, pe cit posibil..
As putea fi pe o plaja tropicala, undeva, dar nu sint, pentru ca sint aici..Dar asta nu ma impiedica sa simt ca sint intr-o vacantza, undeva, si ca fac exact ce mi-as dori..