Ploua linistit..Se aud ritmuri..Chopin a tacut, iar..Imprejur sint picaturi..De apa..Picaturi din lichidul vietii.. Picaturi de spatiu-timp, concentrat..Lumi inchise in membrane..
Oamenii au disparut..La cit sint de schimbatori, le-a fost frica de ploaie, sa nu-i dizolve..S-au ascuns acum, ca intotdeauna..Asteapta..Asteapta sa le treaca viatza..Liniar si monoton..Fara scop..
Ploaia ma pune pe ginduri..E momentul de cautat raspunsuri, la intrebari puse mai demult..Desi, parca nu are nici un rost..Mai bine ma scufund in apatie, si las toate sa se intimple..Le las, asa, pur si simplu..Pentru ca ele oricum se vor intimpla..Asa ca ploaia..
No comments:
Post a Comment