La orizont se amesteca oceanul, cerul, si razele de soare..Acolo, la orizont, e ideea mea de departe, si de reper..Spre acolo merg, fara sa stiu cum, si ce voi intilni..Poate va fi ceva greu de imaginat..Sau poate nu va fi nimic..Poate voi gasi, peste tot, nimicul..Dar voi continua..Pentru ca, un calator are, ca destin, drumul..
Fiecare isi are orizonturile lui..Unii cauta bani, lux, un extaz al propriului corp..Altii cauta idei, ginduri, idealuri.. Avem asteptari, si scari de valori care ne determina traiectoriile..Unii stiu, altii nu..Unii vor reusi, altii nu..
De multe ori idealizam..Si privim doar in alb si negru, tot..Vrem sa avem o relatie perfecta, cu un om absolut deosebit, cu care sa traim o viata echilibrata si profund stabila..Vrem sa gasim armonie in tot ce sintem, ce facem, si ce vrem..Vrem alb..Se pare, insa, ca viata dimprejur a atins un nivel de negru foarte-foarte intens.. Toate au devenit atit de sinistre, ca e greu sa mai accepti, aproape orice..Esti inconjurat de un social care incurajeaza o libertate a descreierarilor si dezaxarilor de tot felul..Esti constrins sa accepti niste porcarii de neinchipuit, doar pentru a supravietui..Esti abuzat, jignit, umilit, de toti..Bine, nu e o umilintza care sa te termine de tot, una clara..Nu, e o umilintza in fata tuturor, impusa..Una care sa-ti reduca fiinta la un infinit mic..Fericiti cei saraci cu duhul, ca ei nu sesizeaza..Si fericiti cei care se cred stapini..Desi..
Se pare ca termenul de "evolutie" e, si el, unul relativ..Pentru ca, acum, technologia ne-a creat alt mediu.. Avem multe avantaje..Avem computere, masini, roboti..Internet, celulare, programe specializate..Avem la dispozitie atitea informatii cit n-a visat nimeni..Dar mai avem multa prostie, simultan..Avem mult absurd in creierul, robotizat cumva si el, al unora care iau decizii, pentru noi..Chiar foarte mult absurd..
Si totusi, noi, daca am fi in locul lor, ce am face? Nu cumva problema e, de fapt, in noi?
De asta, ma gindesc de multe ori, la educatie..Si imi revin multe amintiri din perioada in care si eu invatam, si cautam sa inteleg lumea...Si ma intreb iar..Cine mai sint eu, in oglinda constiintei mele de acum? Oglinda mea de acum, de ce nu reflecta la fel, ca atunci?..Si, oglinzile lor, de fapt, cum reflecta?
No comments:
Post a Comment