Unde temporale

Toate curg..Curg cu propriile viteze..Cu vitezele cu care alearga propriile lor suflete..Curg si stiute, si nestiute, pentru ca e nesigur de unde vin, si unde se duc..Alearga ca sa-si dovedeasca ca sint vii, si evolueaza traindu-si intens experientzele..
Toate curg ca un fluviu complicat in care sint amestecate si suflete, si bucati de lumi desprinse din falezele spatiilor..Reflexiile din oglinda apelor ne seamana..Poate ca sint de fapt sufletele noastre ratacitoare prin timp, care au venit sa ne spuna ceva..Ceva ce nu intelegem, pentru ca sint prea subtile, poate, si gesturile dintre gesturi sint insesizabile ochiului neformat al fiintzelor de inceput..Cine stie..
Curgem si noi..Intelegem ca ne transformam..Devenim altcineva tot timpul..Adunam tot in suflet, ca sa retraim iar..Ne simtim iar copii..Ne vedem maturi, apoi batrini si bolnavi..Ne vedem murind si renascind intr-o alta fiintza care creste, infloreste, si se stinge..Apoi alta, si alta..Si ne gindim daca asta visam, sau ne dorim doar, ca sa ne reincarnam in altceva..Cine poate sti? Poate constiinta de muritori ne face sa ne dorim sa traim etern, in alte corpuri..
Eu inca ma gindesc la ce minune ca exist acuma, aici, si ca am sansa asta, ca puteam sa nu o am, puteam sa nu fiu deloc..Dar, daca n-as fi fost nu as fi fost pur si simplu, adica in locul meu ar fi fost nimicul..Poate ca sufletul nostru e ceva ce ne vine ca un dat o singura data, un cadou de la natura..Puteam sa ne nastem dinozauri, sau maimutze, sau altceva, si sa nu realizam ca traim, sa nu constientizam, ci sa traim propriile vieti pina am fi murit mincati de alte salbaticiuni..Hm, ce e si cu viata asta..Traiesti atitea, ca sa realizezi ca nu ai trait nimic, de fapt, ca esti o frunza in vint..Te mai compari cu unii, sau cu altii, mergi pe drumul tau, mai filosofezi, iti mai traiesti dramele proprii ca si cind ar fi cele mai profunde..Apoi te mai loveste viatza cu altele, din care inveti inca ceva..Si faci asta pina ajungi batrin si neputincios..Si singur..Si te intrebi daca ceva are vreun sens, pentru ca pare ca din nimic venim, ca sa ne intoarcem in nimic..
Toate curg..Curgem si noi, ireversibil..Atit de ireversibil..