Saturday, March 4, 2017

Eternul din cuvinte

Nu stiu de ce scriu, sau poate ca stiu, dar nu am curajul sa admit:)))Sau poate ca scriu ca sa-mi explic ceva ce nu stiu daca e asa cum cred..Sau poate vreau sa ma arat, si sa incerc sa fiu sincer cu mine, asa cum nu pot in fata celorlalti..E cite ceva din toate, plus o dorintza sa spun in cuvinte ce vine din adincurile mele, ca intr-o incercare de a ma descoperi cum sint, de fapt..Pentru ca asta e cautarea fiecaruia, in tot ce face; sa se vada pe el insusi explorind alte spatii si suflete..
Scriu ca sa evoluez, sa pun mai bine in fraze cuvintele, si sa dau intzelesuri interesante, asa cum as fi vrut sa gasesc in alte scrieri..Pentru ca nu mi-a placut pe de-a intregul nimic din ce am citit pina acuma..Asa sint eu, facut pe un anume fel de a fi, anume stil de gindire si simtire..Si daca altcineva s-a regasit in ce scriu asta a fost o rasplata total neasteptata, recunosc..Eu sint constient ca scrisul meu e original, si interesant, si am vazut asta cind m-au citat altii, ca recunosteam claritatea conceptelor, si imi placea..Stiu ca nu sint nici pe departe cel mai bun din lume, pentru ca nu as avea cum, dupa atita literatura scrisa..Azi lumea e divizata in tot felul de super-specializari..Iar eu am preferat sa fiu de moda veche, ca un om care mai observa, mediteaza, si spune ce simte..Asta sint..Mai cred ca ceva etern din noi merita sa fie spus in cuvinte simple..
Stiu ca trecem..Dar mai stiu ca ceva din noi a ramas in noi, si va ramine continuu, ceva care e uneori tradus in cuvinte care sa ne ramina in minte..Si care sa treaca prin timp..

No comments:

Post a Comment