Absolutul doare..De fapt toate absoluturile dor, si dor cel mai tare, pentru ca nu te doare fizic, decit poate ca urmare..Dar durerea e una psihica, profunda, si complicata, durerea absolutului, pentru ca e in mintea ta.. Totul e invizibil din exterior, e poate sesizabil de sufletele empatice, daca mai exista asa ceva..
Cind treci de durerile absolutului e ca si cum te-ai vindecat de un miliard de boli descoperite sau nu..Incurabile sau nu..De fapt trecerea dincolo de dureri e catre o noua etapa a fiintzei tale..
Durerea asta e a fiecaruia altfel, si, desi toti trec mai mult sau mai putin prin ea, nu sint dispusi sa o recunoasca, decit poate fata de sine insusi..Sau poate ca toti o uita, sau vor sa o uite, pentru ca a trecut..
Absolutul doare mai mult ca relativul, pentru ca e mai stabil si neiertator..Poate ca unii renuntza la absolut din cauza durerilor, si se complac in mizeria propriului relativ..E mai comod asa..Dar e foarte instabil..
No comments:
Post a Comment