Linisti de noapte

Am profitat de noapte, si de liniste, ca sa ma plimb. Am iesit aproape pe furis din bloc, si am luat-o pe strazi, la intimplare..Am zis ca fac o cercetare a vietii de noapte, nimic altceva, de fapt am iesit sa vad lumea cum arata atunci cind toti dorm, si daca eu pot sa-mi construiesc in minte lumile imaginare pe care sa le pun in carte, pentru ca scriu o carte..De fapt scriu bucati de texte, separate, pe care sper sa le pot aduna intr-un volum, desi ele sint atit de diferite intre ele, si parca nu se leaga, si eu am si scrisul mai concentrat, ca ce scriu e ceva intre poezie si proza, un hibrid, ceva mai diferit, cred, un fusion de toate cu de toate..Ma distreaza sa incerc sa definesc ce scriu, ca nu-mi iese niciodata, stiu doar ca incerc sa excit lumile profunde din cititori, si sa le construiesc in minte viziuni adevarate din piese de cuvinte..Asta incerc, cel putin..Primele 11 carti au avut un success nebun, m-au alergat fanii peste tot, ca incepusem sa regret ca sint popular..Au incercat multi sa imi fie prieteni, si multe sa-mi fie iubite..La inceput i-am crezut pe toti, si am incercat sa comunic cu ei, dar erau prea multi, si nu ma puteam rupe, ca sa-i satisfac..Dupa un timp am facut selectie, dar si asa erau prea multi, si chiar ma uimea chestia asta, adica succesul asta al meu, ca eu am scris altfel, nu pentru gustul publicului. De fapt succesul a venit dupa ecranizarile cartilor, ca am intilnit un regizor genial care a facut niste filme absolut fabuloase, pe computer, cu actori virtuali, si de acolo au inceput toate nebunelile. Dar, cum spuneam, am inceput sa triez lumea care imi dorea prietenia, si pentru asta ii testam, le puneam tot felul de intrebari..Si, la testele astea au picat toti..Stiu ca pot fi acuzat ca eram subiectiv, poate mergeam pe undeva la unele detalii aparent absurde, dar era testul meu, si aveam dreptul asta, pentru ca era si viata mea aici, nu doar a lor..Si atunci m-am retras din viata publica, pentru ca am realizat ca era mai importanta linistea mea, cea, pe care, intr-un final am regasit-o. Am fost fericit, pentru ca am scapat de stresul haosului celorlalti..
Acuma continui sa scriu, pentru ca asta imi place, dar m-am izolat..Stau intr-un loc retras, intr-un bloc dintr-un oras obisnuit, asta pentru ca daca m-as fi dus pe vreo insula m-ar fi gasit mai usor..Asa sint un tip normal, care are un job oarecare, si care sta printre oameni, ca sa-i observe, si sa ia energie pozitiva de la ei. Am prieteni chiar, care nu m-au recunoscut, si, cu care discut lucruri simple, de viata..Dar, prefer singuratatea, imi place mai mult starea asta pentru ca sint in echilibru..Si imi place sa ma plimb noaptea, si sa respir, sa simt aroma linistii strazilor orasului..Imi place mai mult cind ploua, ca e un ritm imprejurul meu..
E frumos orasul noaptea, mult mai frumos ca ziua..Mai fac citiva pasi, si ma intorc acasa..Beau un vin, ma mai gindesc la ale mele, si ma culc..Mi-as programa un vis cu ceva plimbare de noapte, dar mi s-a descarcat  "visatorul", si nu-l mai incarc, merg pe mina destinului, visez ce o fi sa fie, dupa vinul asta..Miine o sa fie mai bine, cred..Ma gindesc sa nu mai folosesc visatorul, ca parca prea am fost dependent de el..Nu mai vreau nimic artificial..Las visele cele naturale..Sper sa mearga..Noapte buna.