Conversatie

Piesa intr-un act, de fapt o scena. O camera; A ea, citeste, el B se plictiseste.

B: Hei. Ea tace, citeste in continuare. Hei bre, n-auzi? Ea se uita la el.
A: Ce?
B: Bre, ce faci, citesti? A incepe sa citeasca in continuare. Bre, ce indiferenta esti. Ce citesti?
A: O carte.
B: Aha, si o carte e mai importanta decit sa te conversezi cu mine. Bine. Citeste in continuare ca sa memorezi clisee, si sa mi le arunci in fata. Ti-am zis ca cartea te timpeste, ca e cu dulcegarii ieftine, si stu-pi-de. Ce dracu sa inveti de la o carte mai mult decit ai invata din viata? Zi. Hai, sa te vad. Ca la contrazis esti tare, te dai rotunda ca le stii pe toate. Hai, zi. Ca si io am citit cit am citit pina mi-am dat seama ca e aiurea. Bre, e aiurea, ca ala care scrie are experientele lui, ce stie ala de viata mea ca sa-mi arunce idei sau filosofii de ale lui? Ala isi stie viata lui, ma, isi traieste viata lui scriind, si ma obliga si pe mine sa fiu parte din viata lui, si nu vreau, intelegi, ca viata lui e viata lui, si nu ma priveste pe mine ca-s ocupat sa-mi traiesc viata mea. Intelegi? Ca viata mea e cea mai pretioasa pentru mine, si vreau sa o traiesc liber, nu citind ceva despre viata cuiva, ca nu-s voyeurist, sau malagambist, sau optzecist, sint 2016-ist si luptator cu viata asta de rahat pansat. Momentul de acu e mai important, acu ca sint aici, si traiesc, si caut sa conversez cu tine, da' tu nu, ca trebuie sa citesti clisee, ca sa gindesti in clisee, si ca sa-mi faci viata de rahat, ca nu intelegi..Mai bine vorbesc la pereti, ca poate o fi vreun microfon undeva, si ma asculta cineva..Sau, macar, daca nu asculta, macar nu raspund obraznic. Stau ficsi, si plati, sau indiferentzi, tot aia. O sa-mi fac peretii cei mai buni prieteni. O sa le spun lor toata viata mea, ca oamenii sint mai rai de-atit. Dragi pereti, bine ca sinteti cu mine, ca A nu e, ea citeste, ea e superioara, ca citeste, si nu-mi mai da atentie, ca e concentrata pe chestii inalte, ca citeste, si are valori inalte, nu ca ale mele..Ea e deasupra a tot ce pot sa spun eu, si timpul ei e pretios, ea nu e ca mine, ea e elaborata si plina de chestii la care eu, un bou, nu am access..Ea stie tot, si ma pune la punct, si ma tine la distantza, ea nu injura ca mine, ca vorbeste rece, si calculat, si se exprima elegant si in metafore pe care crede ca nu o sa le inteleg in veci. Ea e buricul pamintului si alt universului, ca ea citeste. Ha. Binea le-a facut in Fahrenheit ca le-a ars cartile, asa le trebe, ce ne tot futem ca avem idei din carti si ne civilizam si elaboram citind. Pielea pulii ma, cartea e istorie, acuma filmu e baza, ce s-o mai frecam pe uscat. Vezi filmul ala  bine facut cu toate efectele speciale, ai senzatii de 1 milion de ori mai mare decit tot ce ai simti citind 1 milion de carti. Ce pula mea, am evoluat, cartea e istorie, e prafuita, si depasita, e o cicanarie care sa umple o biblioteca de complezentza, de aia de sa dea bine la alti prieteni imbecili..Mai bine rup foile si le folosesc la wc, desi si acolo e naspa, ca e aspra..Hahaha. Carti. Cine sa mai citeasca azi cind toate sint digitalizate si cu realitati virtuale?
Acuma serios, ce citesti? Ca cred ca ai inteles ce ti-am zis.
A: Citesc o carte de bucate, si nu ma mai enerva, daca vrei sa-ti gatesc miine ceva bun.
B: Bine, draga, fie cum zici tu. Deja mi-e foame.
A. Bine, noapte buna.
B. Noapte buna.