Deschis

Unele lucruri e bine sa ramina deschise. Care, nu stiu, ca e discutie lunga. Cit de deschise, iar nu stiu, deschise la maxim. De exemplu, un film. Te uiti la el. Vezi cum incepe, vezi personajele, legaturile dintre ele, si locul si timpul actiunii. Urmeaza cuprinsul, cu actiuni, re-actiuni, legaturi, comunicari, acte, etc, si incheierea, cind toate se termina intr-un fel, placut sau ne-placut, dar se termina, si totul devine la timpul trecut, adica se cam sterge din minte, pentru ca ciclul s-a inchis. Era mai bine ca filmul sa se fi terminat in timpul actiunii, si sa lase totul deschis imaginatiei tale. Fara un final care sa faca totul uitabil. Bine, orice opera trebuie sa fie completa, deci finalul trebuie adaugat, dar el e facut ca sa fie totul rotund, nu pentru ca e necesar. Mie imi plac inceputurile, si un pic din desfasurari, si restul sa ramina fix asa. Eu rareori tin minte cum s-a terminat ceva, decit, na, in anumite cazuri, in rest las totul deschis, ca asa mi se pare mai sanatos si optimist. Ca asa functioneaza si mintea, cu strategii continue, ce sa faci, cum, ce variante sint, care sint posibilele urmari, etc. Mintea nu construieste finaluri, asa cum o fac filmele, sau cum o face viatza in general. Ea e in activitate continua, un sir infinit de ginduri care vin dintr-un infinit, si se duc spre alt infinit, in siruri curbe, care mai simple, care mai inodate, care legate intre ele, etc. Mintea functioneaza doar cu elemente de stari, actiuni, reflectii pozitive. Unii insa baga in pozitivul asta elemente negative, ba chiar apocaliptice pentru a soca, sau a impresiona, ceea ce e aiurea, dar na, salbaticia isi spune cuvintul. Lipsa de idei valabile conduce la dorintza asta de a ataca prin limbaj. Un educat vede lucrurile altfel si vorbeste altfel, comunica ceva cu mult mai important in sine, care nu are nevoie ca filmele slabe, de multe efecte speciale, care sa compenseze. Multi care nu inteleg ideile se lasa impresionatzi de cuvinte, de sonoritatea lor, si de asocierile interesante de sonoritatzi. Sigur, asta are un efect artistic, ca o scena de actiune dintr-un film, dar e prea ieftina doar folosirea lor, care e tentanta, recunosc, si mie mi-a placut intr-un timp sa o ultra-uzez, mai ales ca nu-s multi carora le reusesc asociatiile interesante de cuvinte, ca cele din articolele despre stiinta si technologie. In fine, e o discutie lunga, mai usor de vorbit, decit de scris, si si mai usor de discutat tema asta cu amici, la o bere, cind mintea e mai imaginativa. In ultimul timp ma gindeam la Print si Cersetor a lui Twain, citita demult, cind cei doi copii, unul print, altul cersetor, isi schimba locurile intre ei, pentru ca semanau fizic. Si mie mi se pare ca am schimbat locul de dinainte cu cineva, care imi seamana, doar ca nu stiu cine. Poate cele doua personaje sint jucate tot de mine. Nu eram printz, eram inginer, hahaha. Bine, mai sint, inca, ca asa gindesc, nu m-am schimbat. Doar ca societatea asta mi-a dat, ca si altora, multe suturi. Dar imi revin. Presimt ca o sa fie curind o cerere uriasa de designeri, hahaha, si atunci va reveni raiul pe pamint. Desi multe joburi sint pe duca, de cind cu Covid-19, si multe businessuri sint falimentare. Na, boieria e cu rindul, cum se spune, fiecare are momentele lui de glorie, dar si de cadere, ca asa e viata. Treci prin etape de tot felul, care mai bune, care mai rele. Totul e sa nu pici psihic, ca in rest lucrurile sint rezolvabile. Trebuie sa inveti sa nu te lasi dus prin locuri urite, de tot felul de mizerabili. Sa stai calm, si sa fii cu mintea limpede. Si sa lasi gindurile deschise. Asa ca intr-un film fara final.