Spatiu curb

Se spune ca un corp fizic curbeaza spatiul dimprejurul lui, si cu cit e mai mare masa lui cu atit si curbura e mai ampla..De aceea razele de lumina, cele care merg doar pe un drum drept, in apropiere de mase mari, cum ar fi a soarelui, sa zicem, isi schimba directia..
Ieri a plouat, a fost un cer inchis si jos toata ziua, si am avut impresia ca picaturile au traiectorii elicoidale, ca se rotesc in translatia spre pamint, ca si cind ar aluneca pe suprafata unui cilindru..Ma gindeam ca poate am eu impresia asta, sau poate vreun virtej le dirija miscarea..Sau poate ca miscarea rotita a gindurilor din capul meu distorsiona spatiul, hahaha..Na, ce ar fi fost, picaturile isi pastrau traiectoriile, si cadeau pe pamint in cercuri concentrice..Oricum, cine stie ce ar fi fost, ceva sigur a rasucit spatiul pe care eu cu uimire, il descopeream..
Uneori ma gindesc daca nu cumva lumile alea de sus, care se rotesc continuu dirijeaza si ploaia..Lumile alea de dimensiuni galactice, care sint ori concentrice, ori spirale, si care ne determina fiinta prin ce ne trimit ca trairi, sentimente, sau ginduri..
Ploua iar, si azi, ca si ieri..Si noi traim, prin, si printre ploi, intimplari pe care timpul le transforma din drepte, in curbe..Traim rasucit, dupa cum e spatiul dimprejur, mergem pe traiectorii pe care doar noi le vedem rectilinii..Lumea e o varianta posibila dintre cele imaginabile..Inca..